O SIMPLA FETITA....EVA MARIA.

Buna dimineata, dragii mei!

In dimineata asta, nu sunt foarte bine dispus, pentru ca, aseara, baietelul meu si-a spart capul jucandu-se prin casa, iar am ajuns la Grigore Alexandrescu, ca sa-i faca radiografie, sa-i dezinfecteze rana, samd.

Insa, mi-a adus aminte ca, vineri noaptea, neavand somn, m-am tot uitat pe la televizor, pana spre dimineata si....butonand telecomanda, la un moment dat, am dat cu ochii de postul "Acasa" TV.

Personal, acest post imi displace profund, datorita emisiunilor chipurile "mondene", in care sunt prezentate toate pitipoancele semidocte, ca zambete de cretine, ce se lauda cu silicoanele si buzele injectate, INSA....CULMEA, CU TOTUL INTAMPLATOR, am nimerit sa "butonez" pe acel post, exact in momentul in care era prezentat un caz foarte grav, al unei fetite de doar 4 anisori, diagnosticata recent cu leucemie.....EVA MARIA.

Hai s-o vedem:



Acum, dupa ce am cautat pe "youtube", sperand ca poate am noroc si voi gasi filmuletul cu drama pe care o traieste aceasta fetita care abia a implinit 4 anisori si a fost diagnosticata cu LEUCEMIE, vi-l pot prezenta mai jos.

Filmuletul dureaza doar 7 minute si VA SOLICIT IMPERIOS sa-l vizionati (dati click):



Practic, despre acest caz cutremurator (din multe, multe, altele), nu trebuie sa mai adaug absolut niciun cuvant, insa in randurile ce urmeaza, va voi spune cateva cuvinte, voua, sutelor de persoane care cititi ce scriu:

a) Credeti ca acum 2 saptamani, cand fetita se juca linistita acasa, parintii sai, s-ar fi asteptat sau le-ar fi trecut macar O SECUNDA prin minte ca vor ajunge sa traiasca o astfel de tragedie???

RASPUNS: 100%....NU.

In viata mea, am trait multe si am vazut si mai multe, si...bineinteles, am avut parte si de persoane ABSOLUT INCONSTIENTE, care atunci cand le spuneam de un caz social, "filozofau" cufundandu-se intr-o imbecilitate crunta, de genul:

"Eu nu ajut astfel de cazuri, pentru ca, oricum nu-i poti ajuta pe toti".

Iar cand le aduceam ca argument, bineinteles cu un "Doamne Fereste" in prealabil, situatia in care, chiar ei, pot sa fie loviti de o tragedie, imi raspundeau:

"Mie nu are cum sa mi se intample o asemenea tragedie, pentru ca GANDESC POZITIV SI NICIODATA NU MA GANDESC LA ASA CEVA. Iar daca gandesti pozitiv, nu are cum sa ti se intample asa ceva".

Tot ce-am putut sa fac in acele momente cand priveam acel gen de persoana si auzeam ce imbecilitati crunte poate debita, era...SA-MI FIE MILA, pentru ca....desi, nu-si dadea seama, existenta sa, nu mai era in mainile Lui Dumnezeu ci...ale "Necuratului".

b) Cati bani ii trebuiesc acestei fetite, EVA MARIA ???

- initial, daca se rezolva fara operatie....60.000 euro;

- daca este necesara operatia.....150.000 euro;

Daca luam costul cel mai scump, adica 150.000 euro, sunt necesare 75.000 de persoane care sa doneze cate 2 euro.

c) Cat inseamna "2 euro"???

Pai, in cazul meu, nu-mi ajunge sa-mi cumpar nici macar unul, din cele 2 pachete de tigari pe care le fumez zi de zi.

Sau...in cazul altora, o cafea in plus, bauta intr-un bar, o sticla de 2 litri de cola si o napolitana, etc, etc.

PENTRU MULTI DINTRE NOI, ACEASTA SUMA INSEAMNA INFIM (!!!)...INSA, DACA NE UNIM MACAR 75.000 DE PERSOANE DIN ACEASTA TARA, INTR-O SINGURA ZI, PUTEM SA ADUNAM SUMA NECESARA SI SA-I SALVAM VIATA MICUTEI EVA MARIA.

d) Nu sunt naiv, din contra, sunt realist si din pacate, asa este...chiar parintii acestei micute EVA MARIA, daca ar fi citit acest comentariu, acum vreo 2 luni, dar care sa fie scris pentru un alt copil, ar fi fost sanse foarte mari, sa gaseasca "n" scuze, de ce, n-au cum sa doneze acei 2 euro, insa....VIATA (!!!), DIN PACATE, NE POATE REZERVA MULTE SURPRIZE....NU UITATI ACEST LUCRU !!!

Azi, treci nepasator peste un astfel de comentariu, sustinand elucubratii de genul ca, esti prea ocupat sa donezi 2 euro, ca ai uitat, ca te-ai luat cu altceva, etc, etc, insa....maine, Doamne Fereste, poti fi in situatia in care sa plagi si sa-ti smulgi parul din cap, in timp ce privesti cu disperare catre....BUNAVOINTA CELORLALTI.

e) Pentru orice om cu macar un gram de creier in cap, nu mai este o noutate ca in proportie de minim 70%, suntem un popor de "cacat", plin de pitipoanece, ciumpalaci, hoti, ipocriti, care au un singur scop in viata "PARVENIREA" insa....SA NU UITAM CA, cealalta parte de 30%, inca traim, inca il avem pe Dumnezeu in sange, inca mai speram ca nu vom fi calcati in picioare de grotescul celor 70%.

NU AVEM VOIE SA STAM CU MAINILE IN SAN !!!!!

OK, IN MOD CLAR, NU-I PUTEM AJUTA PE TOTI, INSA....MACAR O DATA PE LUNA, PUTEM SA DONAM 2-4 EURO, PENTRU A INCERCA SA SALVAM VIATA UNUI COPILAS.

f) Stiti de cate ori, am bagat la "pacanele" sau "pariuri", una dupa alta, bacnote de 100 ron (adica 25 de euro)???

De multe ori, insa....in nemernicia mea, atunci cand am avut ocazia, n-am stat niciun moment pe ganduri si am donat prin telefon, cand era vorba de un caz social.

Vorbeam de pitipoance. Ce le-ar opri, ca printre alte multe cereri adresate "cimpalacului- sponsor", sa-si ia acea fata de pisicuta si....sa rosteasca:

"Iubiiii, stiu ca tocmai ce mi-ai luat o geanta si o pereche de pantofi, ma mai duci si in club diseara, insa....haaaaiiii, te rog eu, doneaza si tu din partea noastra, 5 euro, pentru aceasta fetita EVA MARIA, imi este mila de ea".

Bineinteles, nu le opreste nimeni si nimic, cu exceptia unui singur lucru: INDEPARTAREA DE DUMNEZEU PRIN NEPASARE SI....APROPIEREA DE DIAVOL.

As mai putea scrie pana maine astfel de exemple, care sa demonstreze crunta nepasare in fata tragediilor traite de semenii nostri, care culmea, ORICAND (!!!), ne pot lovi si pe noi, insa am sa ma opresc aici, concluzionand:

NU TREBUIE SA AJUTI PE TOATA LUMEA SAU...SA DONEZI 100 DE EURO, CI....ESTE SUFICIENT S-O FACI DE CATE ORI ITI PERMITI SI SA INTELEGI CA SECRETUL "REUSITEI" IL REPREZINTA: O SUMA MICA DREPT DONATIE INSA.....UN NUMAR CAT MAI MARE DE DONATORI.

In final, atat va mai spun:

NU VA ROG, CI....VA CER IMPERIOS (!!!), SA AJUTATI PE ACEASTA FETITA, DONAND MACAR 2 EURO, PRIN UNA DINTRE MODALITATILE DE MAI JOS:

Numere apelabile in reteaua Romtelecom:

0900.900.082 - 2 euro
0900.900.086 -6 euro
0900.900.084 -8 euro

(!!!) Sa nu invocati scuza ca nu aveti telefon "romtelecom", pentru ca, daca vreti cu adevarat s-o ajutati, apelati la un cunoscut care are sau...la o ruda, la parinti, etc, carora le puteti deconta ulterior cei 2 euro.

IN PLUS, MAI EXISTA NISTE CONTURI:

TITULAR CONT: CEZAR GRIGORESCU
BANCA: BRD
SUCURSALA: Calea Mosilor 225

Cont in lei BRD - RO12BRDE426SV42546784260
Cont in euro BRD - RO04BRDE426SV42546944260

Chiar acum, dupa ce voi incheia acest comentariu, voi pune mana pe telefon si voi dona acestei fetite 4 euro (doua apeluri de cate 2 euro), sperand ca si voi, in numar cat mai mare, veti duce mai departe mesajul meu si....veti dona macar cate 2 euro.

P.S. Stateam si ma gandeam ca, numai ieri, dupa ce am iesit din casa pe la pranz impreuna cu Jungle Man si pana seara, am cheltuit 300 ron, fara sa-mi cumpar absolut nimic de imbracat, ci....numai pe mancarea de la restaurant, frappeul din bar, biletele de la loto si pariuri.

Cred ca pot, in fiecare saptamana, sa donez macar 2 euro, pentru a incerca sa salvez viata unui copilas. Iar ca mine, sunt absolut convins ca....SUNTETI MULTI, TOTUL ESTE SA VA INVINGETI COMODITATEA SI NEPASAREA !!!

CEL MAI BUN PRIETEN, AJUNS...CRIMINAL.

Buna seara, dragii mei.

In seara asta, voi scrie despre: "CEL MAI BUN PRIETEN, AJUNS...CRIMINAL"

AVERTISMENT: Prezentul comentariu, desi....100% real si cu adevarat educativ, totusi....poate fi EXTREM DE SOCANT (chiar nu glumesc), drept urmare, persoanele mai "sensibile" (se stiu ele care), ar trebui sa renunte a continua "citirea" si sa astepte urmatorul comentariu, care poate o sa aiba un subiect mult mai "comestibil" si care nu te face sa ti se "zbarleasca" parul pe tine.

Cei care hotarati sa cititi in continuare, faceti-va comozi, pentru ca, veti avea mult de tot de citit. :):)

SI...NU GLUMESC, O SA VI SE ZBARLEASCA PARUL PE VOI !!!

Nu de putine ori, persoane absolut bine intentionate, mi-au lasat "comentarii" la profilul de pe site sau chiar aici pe blog, in care imi urau sa am in continuare INSPIRATIE in a scrie.

Si...implicit, nu o data am raspuns ca, nu am nici cea mai mica nevoie de INSPIRATIE (!!!), pentru simplul si unicul motiv ca, tot ce am scris aici pe blog, este 100% real si fac referire la evenimente pe care le-am trait.

Unii poate ati fi tentati sa spuneti "Dar cine se crede si idiotul asta, de isi da cu parerea despre tot si toate???"

Pe buna dreptate, o astfel de intrebare este normala si sub nicio forma nu pot sa-i condamn pe cei care o rostesc, insa....ca de obicei, voi lasa TIMPUL sa decida, daca am dreptate atunci cand sustin ca am trait si vazut lucruri pe care unii le vad doar la televizor sau prin scenarii de filme (INSA...VIATA BATE FILMUL) sau daca....sunt doar un imbecil in plus, care mi-am facut un blog sa mananc "cacat", sa subestimez inteligenta vizitatorilor si sa profit de naivitate, asa cum se intampla in peste 95% dintre bloguri.

In seara asta, incep prin a va intreba, ce sansa ati acorda sa se intample ca: CEL MAI BUN PRIETEN AL VOSTRU, SA DEVINA UN CRIMINAL???

N-am spus un vecin de bloc, n-am spus o cunostinta, n-am spus un amic, ci....CEL MAI BUN PRIETEN AL VOSTRU.

Hai, sincer, ce sansa acordati???? Cat....1%...3%....5%....10%....cat????

Dupa ce incercati sa pronosticati in mod sincer un "procent", fiti atenti la ce urmeaza a va povesti. :):)

In anul 1998, perindandu-ma prin agentii de pariuri sportive, cunosc un tip, foarte finut, foarte educat, foarte ingrijit si elegant. Tipul, mai mic ca mine cu cativa ani, student la medicina (LA "STAT", NU LA "PARTICULAR").

Ne imprietenim, incepem sa ne vedem din ce in ce mai des, incepe sa vina la mine in casa, radeam, glumim, mancam impreuna, pariem pe fotbal impreuna, iesim in cluburi, in baruri si restaurante, etc, etc.

Practic, dupa foarte scurt timp, DEVENIM NEDESPARTITI. Circula la vremea respectiva o gluma printre cunoscuti ca: "Acolo unde este Mirciulica, sigur este si X" (n-am sa-i divulg numele).

In dese randuri, ma gandeam cu drag la momentul in care prietenul meu o sa termine facultatea si o sa DEVINA MEDIC, cum am sa merg eu la el la cabinet, etc, etc.

Insa, de multe ori, ceea ce vezi in filme, este cu mult sub ceea ce se poate intampla in VIATA REALA, si....numai imbecilele si imbecilii, netrecuti prin viata, dar....cu ifose si fite cat "cuprinde", pot ignora acest lucru, avantandu-se in judecati de valoare, bazate pe fix "ZERO" experienta de viata.

Daca vreti sa intelegeti cu adevarat "impactul" a ceea ce o sa va povestesc in aceasta seara, trebuie sa cititi cu foarte mare atentie si fara graba, pentru ca....voi incerca sa redau cat mai cursiv aceasta intamplare dramatica din viata mea, care are ca subiect o CRIMA.

Dupa cum spuneam mai sus, anii treceau si....eram extrem de multumit si fericit de prietenia pe care o aveam cu acel barbat.

Prin anul 2002, in februarie, dupa ce mersesem impreuna intr-un "service" auto, sa-mi repar ceva la masina, ne-am oprit undeva sa mancam si sa bem ceva. Stand de vorba in timp ce mancam, prietenul meu imi spune:

"Mai, Mircea, stii de ce, mereu te-am refuzat sa mergem la piscina, sa mergem la mare, samd??? Uite, eu sunt foarte complexat de parul destul de mult care-l am pe brate, pe piept, pe picioare, samd"

Initial, nu l-am luat in serios (si acum regret enorm), spunandu-i doar ca, din punctul meu de vedere, la cat am vazut eu, stand langa el, nu-mi pare deloc a avea o problema cu pilozitatea excesiva, nici pe maini, nici pe piept (atat cat se vedea din tricou), nici pe picioare.

Iar in plus, i-am spus sa nu uite ca, acum, asa este, "parul" pe piept nu mai este la mare "cautare", insa....in anii '60-'70-'80, acei barbati "parosi" erau considerati un exemplu de virilitate.

Va spuneam ca...SI ACUM REGRET CA ATUNCI AM TRECUT IN "FUGA" PESTE SUBIECTUL DESCHIS DE PRIETENUL MEU, iar in scurt timp, veti intelege si de ce.

Daca atunci, as fi insistat cu explicatiile, sa-l fac sa inteleaga ca, toate aceste complexe fizice (pilozitate, scula mica sau mare, stramba sau subtire, sani mici sau prea lasati, sfarcuri mari sau mici, etc, etc), sunt niste imbecilitati notorii, iar cei care rad de astfel de "neajunsuri" sunt de-o prostie absolut colosala, poate ca.....NU S-AR MAI FI INTAMPLAT NENOROCIREA.

Tot in acea perioada, eu, imi anulasem in "abonament" de telefon mobil, si...conform uzantelor de la acea vreme, compania de telefonie mobila, mi-a propus sa-mi transforme "abonamentul" in "cartela" ca sa nu pierd numarul.

Am acceptat, insa...nu pentru mine, pentru ca la acea vreme nu suportam "cartelele", eu avand inca 2-3 abonamente ci....gandindu-ma ca am sa-i dau cartela prietenului meu, care daca isi procura un telefon mobil, in sfarsit ar fi avut si el un telefon mobil ca si mine.

Ceea ce am si facut, i-am dat cartela prietenului meu, iar el....si-a facut rost de o "petarda" de telefon, dar cu care, pana la urma, puteam discuta cand aveam nevoie unul de altul.

Lunile au trecut si uite asa am ajuns in vara anului 2002. Intr-o zi de vineri, ca de obicei l-am sunat de la serviciu sa vorbesc cu el. Era foarte suparat si trist, pentru ca dobitocul de tata-sau, ii facea viata amara in casa, nu-i dadea bani desi....castiga foarte bine, cu mancarea in casa erau foarte mari probleme (fiecare avea "ratia" sa de mancare iar camara era inchisa cu lacatul), asta datorita zdrentei de femeie cu care se recasatorise tatal sau dupa ce, cu ani in urma mama sa a murit de cancer.

Atat tatal sau cat si mama vitrega, strangeau bani sa-si ridice nu stiu ce viloi, iar acestui baiat, ajuns la o varsta de barbat (27-28 ani), CARE ERA STUDENT LA MEDICINA LA "STAT" SI....BINEINTELES CA NU AVEA DE UNDE SA CASTIGE BANI, nu-i ofereau macar un minim necesar, sa iasa si el in oras cu o femeie, sa bea un suc, samd.

De multe ori, cand ieseam in oras, intelegand situatia, plateam eu toata consumatia, facandu-mi chiar placere, pentru ca era prietenul meu.

Revenind la acea zi cand l-am sunat, prietenul meu mi-a spus ca nu mai rezista, ca o sa caute in toata casa sa vada daca gaseste ceva bani si....o sa plece de acasa.

Din nou, nu l-am luat foarte in serios (REGRETAND SI AZI), rezumandu-ma sa-i spun ca, trebuie sa mai aiba rabdare inca 1 an pana isi termina facultatea si....sa se gandeasca ca indiferent cati bani o sa gaseasca in casa, n-o sa-i ajunga sa traiasca singur o vesnicie ci doar o mica bucata de vreme.

Am inchis telefonul, am terminat programul de la serviciu, am mers sa mananac la restaurantul "ZVON" (langa Piata Alba Iulia), asa cum faceam aproape in fiecare zi, iar a doua zi am plecat la o nunta.

Ajuns la nunta (pe la ora 18), mi-am dat seama ca in acea zi nu primisem niciun sms sau telefon de la prietenul meu si....l-am sunat. Nu mi-a raspuns, l-am sunat si mai tarziu, repetand apelurile din ora in ora, insa....niciun semn.

A doua zi, duminica, cand am vazut ca nu mi-a dat niciun semn de viata, i-am trimis un sms in care ii ceream imediat sa-mi spuna macar daca este "bine".

Nu am primit niciun semn, decat peste 2 zile, cand...prietenul meu m-a sunat si mi-a spus ca a plecat la matusa sa in provincie, unde o sa zaboveasca vreo 2 saptamani, ca este cu psihicul la pamant si....sa nu insist, dorind sa-l inteleg.

Au trecut vreo 2 saptamani de tacere, si....pentru ca se apropia 1 august, ziua mea de nastere, l-am sunat si i-am spus ca sub nicio forma nu accept sa nu fie in Bucuresti, sa mergem intr-un club si sa ne sarbatorim.

In fine, a venit ziua mea, ne-am intalnit (RETINETI !!! TOTUL PAREA ABSOLUT OK), am inceput sa ne vedem din nou zilnic, totul a reintrat in normalitate.

Intr-o zi, eram intr-o cocheta sala de pariuri, iar la un moment dat, mi-a venit sa intreb, de unde naiba are noul telefon mobil (il vazusem din prima zi cand s-a intors de la matusa sa din provincie, insa....nu intrebasem de unde il are). Mi-a raspuns scurt ca il are de la un amic care l-a lasat sa-l plateasca in "rate".

Imediat (asa s-a intamplat), am fost pana la bar sa-mi iau o cola, iar cand m-am intors, privindu-mi prietenul, mi-am spus ca am vedenii:

ERA "ALB" CA VARUL LA FATA!!! (retineti bine pentru ca este foarte important!!!)

L-am intrebat imediat, ce naiba a patit in cele 2 minute cat ma dusesem la bar, pentru ca arata la fata de parca vazuse o stafie.

Mi-a spus ca mi se pare, iar eu....n-am insitat.

A doua zi, pe la pranz, il sun si ii propun sa ne intalnim in aceeasi sala de pariurui sportive, la ora 16,30, ca sa prindem meciurile care incepeau la ora 17. Imi spune "ok" si ne vedem fiecare de treaba.

La ora 16:30, eram in acea agentie de pariuri, ma asezasem comod pe un fotoliu, imi luasem o cola rece si ma uitam pe meciuri. Se face ora 17, apoi...ora 17:15, moment in care-l sun pe prietenul meu.

DIN NOU....ATENTIE MARE !!!

Cand imi raspunde si imi spune "alo", va jur ca am fost convins 100% ca PLANGE. De fapt, l-am si intrebat, de ce, plange? Mi-a spus ca mi se pare, si....sa nu ma supar, insa el nu mai poate sa vina la intalnire, pentru ca (!!!)....cica, si-a spalat toate lucrurile si nu mai are cu ce sa se imbrace.

Bai, nene, fiind si vara, eram la mijlocul lunii august, am inceput sa rad si i-am spus textual:

"Baiii, esti nebun??? Afara sunt 35 de grade, trage un tricou pe tine si vin-o. Cand am vorbit acum cateva ore la telefon, nu stiai ca trebuie sa iesi in oras???"

M-a refuzat in continuare, sub acelasi pretext aberant, iar eu...n-am insistat.

Din acea zi, timp de cel putin 1 luna jumatate, prietenul meu n-a mai iesit in oras (RETINETI BINE, ESTE FOARTE IMPORTANT), insa vorbeam la telefon. Abia pe la inceputul lunii octombrie, a inceput sa vina iar la agentiile de pariuri (aveam un grup de prieteni, fiind mai multi), si....din nou, TOTUL PAREA "OK".

La-am intrebat, de ce, naiba a lipsit 1 luna jumatate, neiesind din casa, insa mi-a spus ca nu s-a aflat intr-o stare foarte buna si sa nu insist cu intrebarile, ceea ce am respectat.

DIN NOU....ATENTIE MARE !!!

Intr-o zi, pe la sfarsitul lunii octombrie, plec de la serviciu si....imi gasesc masina deschisa. Era o troaca de DACIA NOVA, insa....si daca vroiam sa las masina neincuiata cand plecam, imi era imposibil, pentru ca...."inchiderea" centralizata cu care era utilata masina, dupa 1 minut de la inchiderea usilor fara cheie in contact, se inchideau "automat".

Mi s-a parut curios, insa vazand ca nu a fost sparta masina, mi-am spus ca "cine stie ce s-a intamplat".

ACUM, AJUNGEM LA MOMENTUL CULMINANT !!! TINETI-VA BINE !!!

De la episodul cu masina, mai trecusera vreo 2-3 saptamani, aflandu-ne la sfarsitul lunii noiembrie, intr-o superba sambata cu un timp atat de frumos de spuneai ca este primavara, nu inceput de iarna.

Imi spal masina, mananc si....o roiesc la agentia de pariuri. Ma intalnesc cu toti prietenii, inclusiv cu cel mai bun prieten al meu.

Stai, stai, stai....am uitat sa va spun ca, de vreo 2-3 saptamani, prietenul meu imi spusese ca s-a angajat sofer la o firma, ca sa mai castige si el niste bani, iar cand l-am intrebat cum se descurca cu facultatea, mi-a spus ca stie el cum sa faca sa nu aiba probleme, dar....in realitate, el isi "inghetase" anul. (am aflat ulterior, DUPA NENOROCIREA PETRECUTA)

Asadar, am ajuns in sala de pariuri, si...JUR CA NU VA MINT (!!!), uitandu-ma prin sala, la un moment dat, vad la o masa, 2 barbati si o femeie. (DIN NOU, FOARTE IMPORTANT).

Privindu-i, asa in treacat, stiu clar ca mi-am spus in gand..."Ce naiba or face astia aici, pentru ca, n-au nicio treaba cu pariurile, li se vede pe fata". Nu stiu, de ce, am gandit asa, insa acele 3 persoane, imi pareau stinghere si nefamiliarizate cu sala de pariuri. La naiba, am sesizat, asa in treacat, un contrast, insa....n-am dat atentie. Dar, o sa vedeti ce bine am simtit.

In fine, dupa 2-3 ore de "pariuri" si vizionari de meciuri, prietenul meu spune ca pleaca acasa, insa.....nu ma mai mira comportamentul sau ciudat din ultima vreme, pentru ca ma obisnuisem.

Luni, pe la pranz, primesc un telefon la serviciu (pe interior), iar un barbat se recomanda ca fiind de la politie si imi spune ca ma roaga sa cobor pana la poarta, pentru ca este vorba de o amenda ca urmare ca mi-am parcat masina pe loc interzis.

M-a mirat, insa....asa fiind, masina parcand-o pe loc interzis, mi-am spus ca "Asta este, mi-am furat-o, poate au venit sa-mi blocheze rotile".

Cobor la poarta si....in fata mea, apar 2 barbati la 30-35 de ani, imbracati civil, care imi spun ca sunt de la politie, DEPARTAMENTUL "OMORURI" si ma roaga respectos sa ii insotesc la sediu, sa purtam o discutie.

In acel moment, m-a pufnit un ras, de se uitau oamenii la mine, iar eu, ma uitam in jur, sa vad care dintre prieteni imi face vreo "farsa", pentru ca....tocmai ce la televizor incepusera emisiunile cu camera "ascunsa".

Radeam in hohote, insa acei barbati erau foarte seriosi si insistau sa-i insotesc pentru ca.....ATENTIE (!!!), cica...eram martorul "cheie" intr-un omor, savarsit de un prieten al meu (!!!).

Va jur ca mai aveam un pic si ma tavaleam pe jos de ras, asteptand din clipa in clipa sa mi se spuna ca este o farsa si sa fiu felicitat ca n-am pus "botul".

Insa, dupa ce le-am cerut legitimatiile si mai mult....am dat telefon la 112, ca sa-i verific, fiindu-mi confirmat faptul ca sunt politisti de la "Omoruri", mi-a cam disparut zambetul de pe fata insa....tot nu-i credeam.

Moment in care, unul dintre ei, imi spune foarte politicos:

"Domnul Mircea, suntem oameni seriosi si stim ca nu sunteti vinovat de nimic, insa....va rog mult sa nu ma obligati sa merg la superiorii dvs., pentru ca nu vreau sa facem atmosfera care sa va dauneze, ci....doar sa purtam civilizat o discutie la sediul politiei".

Auzind ce mi-a spus si...privindu-l in ochi, mi-am dat seama ca omul nu glumeste, asa ca, mi-am inchis telefonul mobil, asa cum imi cerusera, insa....tocmai pentru acest lucru, le-am spus sa ma lase sa dau un telefon superiorilor mei si sa le spun ca ii insotesc la politie.

In fine, dupa ce am anuntat ca merg pana la politie, am ajuns in sediul de la Departamentul "Omoruri".

Cand intru in birou, dau cu ochii de un chip de femeie care mi-a parut cunoscut. (aduceti-va aminte de cele 3 persoane din sala de pariuri).

Ha, ha, ha, mi-am spus...deci....erau politisti sub "acoperire", iar una dintre acele persoane, era politista din fata mea.

Mi s-a oferit o cafea, si....inainte sa inceapa discutia, mai apuc sa spun plin de mine ca (AICI TOANTELE DE PE SITE SA BAGE BINE DE TOT LA CAP):

"Domnule politist, in continuare cred ca este o confuzie, ce tangenta sa am eu cu Departamentul Omoruri???"

Politistul imi spune:

"Domnule Mircea, este vorba de o crima, facuta de un prieten al dvs"

In acel moment, plin de mine (TOANTELE DE PE SITE, BAGATI LA CAP!!!), adaug revoltat cu o anumita zeflemea in privire:

"Domnule politist, EU (!!!), n-am prieteni care sa fie criminali, ci oameni de toata calitatea".

Politistul, zambeste amar si imi spune:

"Domnule, va rog eu, hai sa lasam "cliseele". Credeti-ma, mai aveti multe de invatat si vazut".

Apoi, ma intreaba scurt, cate numere de telefon mobil, am. Ii spun ca un singur numar, si....vazand ca insista, imi dau seama ca mai am inca 2 numere, unul folosit de mama mea si unul de consoarta mea, insa....toate 3 pe numele meu.

Politistul, foarte calm imi spune:

"Doar aceste 3 numere le aveti??? Sigur nu mai aveti si alt numar???"

Eram perplex, insa....gandindu-ma, mi-am adus imediat ca, desi, desfiintand abonamentul acela, cand l-am transformat in "cartela", numele mi-a ramas ca si utilizator, pentru ca inainte fusese "abonament", iar datele existau, la compania de telefonie mobila.

Ii spun politistului, ca mi-am adus aminte de acel numar si....tot brusc, rostesc numele prietenului meu, adaugand:

"Aooooleu, X.....a omorat pe cineva cu masina??? Vai de mine, cum s-a intamplat???". (gandindu-ma ca tocmai se angajase sofer)

Politistul, ma priveste din nou, "amar" si imi spune:

"Asa este, a omorat pe cineva insa....nu cu masina".

Moment in care, un alt tip slabut din acel birou, care pana atunci nu scosese niciun cuvant, imi spune foarte artagos:

"Hai, sa va arat eu, ce a facut unul dintre prietenii dvs., care sunt de o calitate exemplara, asa cum ati spus si...pentru care bagati mana in foc".

Si...deschide un album cu poze. Cand am privit prima poza, am crezut ca ma duc pe spate, cu scaun cu tot.

Pe un pat, era o tanara, plina de sange, nu i se mai vedea nici culoarea pielii si nici fata, de cat sange era.

Am ramas "mut" si....ma uitam ca boul in calendar.

A inceput o discutie cu politistii, IAR MEMORIA FOARTE BUNA PE CARE O AM, M-A AJUTAT ENORM SA IMI ADUC AMINTE PERFECT LUCRURI PETRECUTE CU LUNI DE ZILE IN URMA SI SA-MI EXPLIC, CEEA CE LA ACELE MOMENTE, REPREZENTA UN MISTER DE NEINTELES.

Asa, am inteles ca, prietenul meu, in acea zi, cand mi-a spus ca o sa caute bani in casa si o sa plece in lume, gasindu-i, spre seara.....a sunat de pe telefonul mobil (evident, cartela era pe numele meu), la una dintre prostituatele din ziar, cu gandul sa dea si el un "scurt".

A ajuns la prostituata, insa....fiind prima data cand s-a dus la un asemenea serviciu (asa mi-au spus anchetatorii ca le-ar fi spus, evident, dupa ce l-au arestat, nu atunci cand aveam prima discutie cu ei, si...cred, pentru ca, prietenul meu nu avea bani de prostituate), fiindu-i probabil frica de "pestele" fetii, a luat la el un briceag.

Ajuns acolo, a vorbit cu "pestele" fetii, care mai era cu un prieten, a platit pretul cerut si a intrat in casa cu fata.

Fata, i-a facut imediat un "scurt", si....ATENTIE MARE, la final, razand, i-a spus:

"Doamne, dar ce paros esti. Zici ca esti o maimuta"

In acel moment, prietenul meu, care daca ati fost atenti, la ce v-am povestit mai devreme, avea o IMENSA FRUSTRARE cu pilozitatea excesiva, de care incercase sa vorbeasca si cu mine intr-o zi, s-a enervat si i-a spus:

"Auzi, dar de ce, vorbesti asa urat cu mine si razi de mine???"

Din nefericire, acea fata nu s-a oprit din ras si....dupa ce a reiterat ca arata ca o maimuta, a inceput sa rada si mai tare.

Prietenul meu, din ce le-a povestit anchetatorilor (n-am sa inteleg niciodata, de ce, a facut acel gest), probabil intr-o clipa de dementa provocata de IMENSUL COMPLEX PE CARE-L AVEA si agravat de starea psihica foarte proasta ca urmare a relatiei cu tatal sau si mama vitrega, a scos bricegutul care il avea la el si....a adaugat:

"Ce-ai spune daca acum te tai. Ce zici, mai razi de mine?"

Fata speriata, a inceput sa tipe, iar el....din ce a declarat anchetatorilor, dupa arestare, s-a speriat la randul sau de gandul ca "pestele" si prietenul sau, ar fi putut s-o auda pe prostituata, de afara, asa ca....i-a aplicat vreo 30-35 de lovituri de cutit, omorand-o si aducand-o in starea in care o vazusem si eu in pozele politistilor.

Apoi, s-a spalat imediat, i-a luat telefonul mobil (aduceti-va aminte de "faza" de la casa de pariuri, in care s-a facut "alb" la fata cand l-am intrebat de unde are telefonul) si....a plecat in provincie la matusa sa.

Dupa aproximativ 2 saptamani, cand a revenit in Bucuresti, inainte de ziua mea, s-a comportat normal pana in ziua in care l-am intrebat de telefon, moment in care, probabil ca si-a adus aminte de tot ce facuse, "albindu-se" pe loc.

A doua zi, cand n-a venit la intalnire, motivand ca si-a spalat toate lucrurile, iar eu, avand clar impresia ca plangea cand l-am sunat, are o explicatie foarte simpla:

In acea zi, probabil, "pocnit" de remuscari si "presiunea" crimei (cu o zi inainte il intrebasem de telefon), a incercat sa-si taie venele, insa....desi, taietura era foarte urata (ii ramasese un semn foarte urat, din ce spuneau anchetatorii), n-a avut curaj sa merga pana la capat.

Cand l-am sunat eu si am avut impresia ca plange, nu stiu daca, era inainte sau dupa, incercarea de sinucidere, insa.....normal, fiind luna august, nu mai putea sa vina sa se intalneasca cu mine, pentru ca.....l-as fi intrebat, de ce, este bandajat la incheietura mainii si ce a patit (la incheietura mainii, este mai greu sa gasesti o scuza).

Asa ca, nu s-a mai intalnit cu mine, pana a venit timpul rece (inceputul lunii octombrie), cand putea sa-si puna bluze cu maneca lunga sau....pulovere.

Culmea este ca, niciodata, cat l-am mai vazut in acea perioada, n-am observat vreun semn la mana lui, cred ca avea grija sa fie ascuns bine.

STITI CARE ESTE CULMEA???

Ulterior, arestarii, avand o relatie extraordinara cu anchetatorii, carora le-am fost simpatic, am reusit sa aflu ca, foarte greu au reusit sa ajunga la el, iar primul lucru pe care l-au facut, a fost sa ia la "puricat" lista cu apeluri primite in acea zi de prostituata.

Au urmat luni de ancheta, zi si noapte, ocazie cu care, au interogat, directori de banca, ingineri, doctori, politisti, cadre militare, care erau clienti ai acelei protituate, iar anchetatorul imi spunea ca, tipa, dupa analize si autopsie, a fost gasita su sifilis, hepatita c, samd.

TOANTELE DE PE SITE!!!! ATENTIE MARE LA CE AM SPUS!!! ATI AUZIT, DA???

Doctori, ingineri, directori de banca, politisti, etc, etc....care erau clienti ai prostituatei!!!

Adica, exact genul de barbati care daca va abordeaza pe site, asa cum va place, serios si elegant, deja.....au mari sanse sa vorbeasca cu voi, pentru ca....deh, nu va abordeaza ca motanelul cu "Artisto". :):)

Tot anchetatorii mi-au mai spus, fara a-mi da amanunte (nici nu puteau), ca....prietenul meu, sunand de pe o cartela care era inregistrata pe numele meu, cand au ajuns la ea, EU AM FOST INITIAL CA BANUIT.

Fiind baiat destept, am inteles imediat ca, mai mult ca sigur, am avut o buna bucata de vreme, telefonul in "ascultare", iar "faza" cand mi-am gasit masina deschisa, nu era o intamplare, pentru ca.....mai mult ca sigur, am avut "plantate" niste microfoane in ea.

Fara sa stiu, am fost "filat" destula vreme, pana in momentul in care, dupa cum mi-au spus anchetatorii, si-au dat seama din discutiile telefonice, purtate cu prietenul meu, ca mai exista o persoana, care foloseste cu adevarat acea "cartela" folosita in ziua crimei si.....vorbeste chiar cu mine, care eram inregistrat cu acea "cartela".

Ascultandu-ne convorbirile, mai mult ca sigur ca, nu le-a fost greu sa faca "legaturile" si sa-si dea seama ca, prietenul meu facuse crima, mai ales ca eu mereu il intrebam siderat, de ce, nu mai iese in oras, de ce este schimbat in comportament, ce a patit, etc, etc.

Dragii mei, in final, atat mai adaug: Cand spun ca, am trecut prin viata, prin atat de multe si am vazut si mai multe, incat oricand....as putea scrie un roman, nu mint!!!!

Hai, reveniti-va !!!

Credeti-ma pe cuvant: Dupa vizita la Departamentul "Omoruri" si....ulterior, arestarea celui mai bun prieten al meu, efectuata in aceasi zi, timp de 3 saptamani, am mancat atat cat sa nu mor de foame, am fumat tigara de la tigara, am plans in fiecare zi si....n-am putut sa vorbesc cu nimeni.

NU VRETI SA STITI, PRIN CE AM TRECUT SI CE AM SIMTIT!!!

In final, dupa ce ati citit, aduceti-va aminte ce v-am intrebat la inceputul comentariului:

"Ce procent dati, ca: CEL MAI BUN PRIETEN AL VOSTRU, sa ajunga criminal??"

P.S. Acum, dupa ce ati citit, poate, cel mai socant comentariu pe care l-am scris pe acest blog, iar mie mi s-au redeschis fie si pentru cateva ore, niste traume uriase pe care le-am trait candva (daca ar fi fost singurele, ce bine ar fi fost), va propun sa ascultam o melodie absolut superba, trimisa pe site in aceasta seara de o amica, interpretata de un cantaret pe care-l consider "complet" si care-mi place foarte mult, chiar daca....nu este "stralucitor" si "impetuos" ca multi dintre afonii care populeaza domeniul muzical autohton si ne terorizeaza "urechile".

OARE, ESTE VINA....DESTINULUI ???

Buna seara, dragii mei!

Azi, cum m-am invartit, cum m-am sucit, am tot auzit invocandu-se "DESTINUL". In plus, spre seara, o tipa de pe site, care nu stiu cine este, avand o poza nereala, mi-a trimis o melodie, pe care o voi posta la finalul comentariului, in care....la un moment dat, tot "destinului" ii era atribuita, o iubire "pierduta". :):)

Asa ca, subiectul din aceasta seara, in mod clar este: "OARE, ESTE VINA...DESTINUL???"

Bai, fratilor, cel putin in umila-mi acceptiune, am considerat intotdeauna ca, DESTINUL, joaca un rol important in existenta oricarui individ, insa.....va propun sa "disecam" un pic, categoriile de evenimente pe care le putem atribui "destinului", cat si pe celelalte, pe care oamenii le atribuie tot "DESTINULUI", dar care, dupa umila mea parere, nu au absolut nicio legatura cu acesta.

Numai azi, cand vorbeam la telefon cu amica mea de pe site, Mari, care tocmai ne anuntase pe toti, prin intermediul unor postari la comentariul scris de mine aseara ("Timpul, unicul...arbitru"), faptul ca, dupa ce a avut timp de 6 ani o relatie cu un tip, bazata exclusiv pe "distractie si sex", aseara, si-a dat seama ca-l iubeste, asa cum si tipul o iubeste pe ea, am auzit din nou sintagma: "Dac-o fi sa fie bine, daca n-o fi sa fie, asta este, asa a vrut destinul".

Daca-mi este permisa o parere, si....cred ca din punctul de vedere al amicei mele Mari, sunt sigur ca-mi este permisa o parere, indraznesc a spune ca, am rezerve mari de tot, ca pe viitor o sa fie mai mult decat a fost si pana acum, intre amica mea Mari si acel barbat, pentru un simplu si unic motiv, care nu are absolut nimic de-a face cu sintagma "De-o fi sa fie, bine. De n-o fi sa fie, asa a vrut destinul".

Stiti care este motivul??? :):)

Am rezerve uriase ca Mari, il iubeste pe acel barbat (am simtit-o din intonatia vocii, dar, poate ma insel). Mai degraba impartasesc exact ce a admis si ea, in cadrul discutiei telefonice, atunci cand m-a sunat, cat si ulterior, in ultima postare la comentariul de ieri, in care ii raspundea unei alte amice de-a mea, Catalina, anume ca, exista posibilitatea ca in prezent, Mari, sa se afle, sub "euforia" uriaselor eforturi facute in aceasta saptamana de acel barbat, pentru a o recuceri.

Si....dupa cum scris si ea pe blog, "negru pe alb", in raspunsul dat Catalinei, poate peste o saptamana, iar o sa-i dea cu "flit" acelui barbat, desi....doar cu cateva ore mai devreme, "sublinia", tot intr-o postare la comentariul de ieri, ca...aseara, si-a dat seama dupa 6 ani ca il iubeste pe acel barbat.

Vedeti voi, in concluzie, am rezerve foarte mari ca relatia dintre cei doi, o sa "imbrace" vreo data, o altfel de "forma" decat cea existenta pana acum (lejera, bazata pe sex), si...daca se va dovedi ca rezervele mele sunt intemeiate, acest lucru nu poate fi atribuit DESTINULUI, asa cum mai mult ca sigur, Mari, o sa fie tentata in viitor sa spuna, ci....pentru unicul si banalul motiv ca: Chiar Mari, nu-l iubeste pe acel barbat.

Insa, este DOAR O PARERE, si....spun eu, hai sa lasam timpul sa decida. :):)

Buuuuun. Asadar, dupa cum incercam sa exemplific mai sus, oamenii au tendinta sa atribuie aproape orice eveniment pe care-l traiesc, DESTINULUI, ceea ce este cumplit de fals.

Hai, mai intai, sa luam cateva exemple, de evenimente ce pot fi atribuite fara doar si poate, DESTINULUI:

a) O persoana, se urca intr-un avion si acesta se prabuseste;

Spun eu, 100% este "mana" destinului, si....nu prea ai ce face.

b) Mergi pe strada linistit si o sticla aruncata de la etaj, iti cade in cap si te omoara.

Fara doar si poate, 100% este "mana" destinului, si nu prea ai ce face.

c) Mergi regulamentar cu masina si....o alta persoana, adoarme la volan, intrand frontal in tine, omorandu-te pe loc;

Fara doar si poate, 100% este "mana" destinului si nu prea ai ce face.

Si...lista poate continua, insa, in mod clar, aceste evenimente tragice, tin 100% de DESTIN si nu te poti impotrivi.

Acum, hai sa vedem si cealalta serie de evenimente, atribuite de oameni, tot DESTINULUI, dar care nu au absolut nicio legatura cu acesta.

a) INTALNESTI IUBIREA SI....O DISTRUGI, iar apoi, spui ca nu a fost sa fie, vinovat fiind doar destinul.

Nu dragilor, DESTINUL A FOST CAND AI INTALNIT IUBIREA (care este atat de rara), iar ulterior...ca, ti-ai batut joc de ea, asta nu mai are absolut nicio legatura cu destinul ci cu propria-ti purtare.

b) Mergi pe Dunare cu barca si....desi, nu sti sa inoti, nu porti vesta de salvare. Daca intr-un regretabil accident cu barca, te ineci si mori, acest lucru, nu mai are absolut nicio legatura cu DESTINUL, ci cu....propria-ti inconstienta si bravare.

c) Castigi la loto o suma de 3 milioane de euro, iar dupa 3 ani, nu mai ai un "sfant" in cont si traiesti in mizerie. Au fost cazuri si mai rasunatoare decat exemplul dat de mine. Asadar, faptul ca ai ajuns din nou, un om sarac, nu are absolut nicio legatura cu DESTINUL, ci cu propria-ti imbecilitate si bataie de joc, in ceea ce priveste norocul care ti-a suras. Tocmai ca, DESTINUL ti-a harazit sa ai noroc si sa castigi, iar tu....ti-ai batut joc de el.

d) Esti un afacerist in "popice" si....dupa 5 ani de cand ai deschis afacerea, iti merge foarte bine, ti-ai luat 3 vile, 5 masini, ai in cont cateva sute de mii de euro, insa....intr-o zi, fara niciun motiv, altul decat, inconstienta crunta si lipsa de "masura", te arunci intr-o afacere de care habar nu ai, foarte riscanta, in care "calci" teritoriul "smecherilor", iar dupa cateva luni, ai pierdut totul.

Din nou, aici nu este vorba de DESTIN, ci....de lacomia ta nemasurata si nejustificata. Tocmai, DESTINUL, te-a facut sa reusesti in afacerea cu "popice", facandu-te un om fara grija zilei de maine, insa....ti-ai batut joc, dorind muuuuult mai mult si riscand absolut inutil, fara a avea nevoie de mai mult.

e) Esti un tanar fotbalist super talentat. Castigi milioane de euro, insa...daca ajungi la final de cariera, cu conturile goale, dupa ce o echipa ca Chelsea, te-a dat in judecata si ti-a luat totul, plus alte conflicte cu un club ca Fiorentina, din pacate, iar....nu mai are nimic de-a face cu DESTINUL, ci...cu propria-ti purtare, necorectata ani si ani la rand.

Tocmai, ca destinul, ti-a harazit sa fi un fotbalist foarte talentat si...in plus, sa ai si norocul sa te vada cine trebuie in tinerete si sa nu ajungi sa te "pierzi" pe drum, neobservat de nimeni, asa cum s-au pierdut de-a lungul timpului pe maidanele tarii, mii si mii de tineri super talentati.

Si...lista poate continua, insa, important este sa fim rezonabili si sa acceptam ca, acel gen de evenimente nefericite enumerate mai sus, nu pot fi atribuite niciodata DESTINULUI.

In final, voi "diseca" o data in plus, cel mai des caz in care este invocat DESTINUL. Adica, iubirile "pierdute", care pana si in piesele muzicale care prezinta in versuri astfel de evenimente, in final, "vinovatul" este gasit ca fiind, tot...."DESTINUL". :):)

Baiiii, fratilor, chiar la ora asta, cand scriu acest comentariu, sunt milioane de oameni, care si-o "trag" cu spor, sau....se distreaza prin cluburi, joaca in cazinouri, se ghiftuiesc la cele mai scumpe restaurante, isi numara banii de la saltea, etc, etc....insa.....peste cateva ore cand vor pune capul pe perna, se vor gandi la acelasi lucru, si-i vor cere lui Dumnezeu, la unison, tot acelasi lucru:

SA AJUNGA SA CUNOASCA IUBIREA, MACAR O DATA IN VIATA.

Altii, mult mai putini, chiar in aceste momente in care subsemnatul scrie acest mesaj, lacrimeaza si isi musca mainile, dand vina pe DESTIN, pentru "iubirea" pe care au pierdut-o.

Sa fim extrem de clari:

PRIMA CATECORIE, INTR-ADEVAR, POATE SA INVOCE "DESTINUL", PENTRU CA, DIN PACATE, DESI AU O VIATA "SCLIPITOARE" SI PLINA DE FAST, NU AU AVUT SANSA SA INTALNEASCA IUBIREA.

Insa, cea de-a doua categorie, a acelora care isi sterg lacrima din coltul ochiului si isi frang mainile, dand vina pe DESTIN, ca au pierdut iubirea, sub nicio forma, nu pot atribui DESTINULUI, acea "pierdere".

Din nou, sa fim foarte clari:

Tocmai ca, DESTINUL, le-a fost atat de darnic, incat au avut sansa sa intalneasca iubirea, si....IUBIREA, niciodata nu poate sa fie "pierduta" ci....DOAR DISTRUSA CU BUNA STIINTA (!!!).

Cand plangi si iti musti mainile dupa o iubire "pierduta", nu te poti afla decat in una dintre, urmatoarele doua situatii:

a) ai fost iubit/a de o persoana insa...ti-ai batut joc, iar acum, in loc sa accepti realitatea, dai vina pe DESTIN, pentru distrugerea iubirii.

b) ai iubit cu disperare o persoana, insa....in loc sa accepti ca acea persoana nu te-a iubit si si-a batut joc de iubirea ta (stiu ca este extrem de greu sa accepti ca n-ai fost iubit), te minti singur ca acea persoana te-a iubit, transferand toata vina distrugerii iubitii, in "bratele" DESTINULUI.

NOTA: Evident, singurele exceptii, sunt acele iubiri "pierdute", din cauza unor evenimente tragice in care unul dintre parteneri isi pierde viata, din motive independente de vointa sa.

In restul situatiilor, a da vina pe destin, cand vorbesti de o iubire "pierduta", din punctul meu de vedere, este doar o banala practica din capitolul vietii, intitulat "A TE MINTI SINGUR", si....nu tine de "cald" decat pana la prima statie. :):)

Credeti-ma pe cuvant: O IUBIRE, niciodata (!!!), nu poate fi "pierduta" ci doar DISTRUSA, UCISA, MITRALIATA, etc. Iar ulterior, nu te poti afla decat in postura celui care a fost iubit insa si-a batut joc de iubirea celuilalt, sau....a celui care a iubit cu disperare, insa din pacate, n-a fost iubit (fapt foarte greu de acceptat, pentru majoritatea oamenilor).

Mai jos, voi reda melodia care mi-a fost trimisa azi de acea tipa necunoscuta, care coroborat cu discutia avuta la telefon cu amica mea de pe site, Mari, mi-au dat ideea acestui subiect.

Daca aveti rabdare, da-ti un click pe melodie si cititi versurile cu atentie (mie mi-au trebuit 5 citiri consecutive), iar in final, o sa vedeti ca, evident, pentru iubirea "pierduta" din aceasta piesa, este invocat tot DESTINUL :):)

TIMPUL O SA FIE...UNICUL "ARBITRU".

Buna seara, dragilor!

In seara asta, mi-am propus sa scriu despre urmatorul subiect: "TIMPUL O SA FIE...UNICUL ARBITRU".

Astfel, voi avea ocazia sa explic, de ce, in dese randuri, sunt auzit exclamand sau scriind pe blog: "TIMPUL....ESTE UNICUL ARBITRU".

Dintotdeauna, desi am avut o "gura" foarte mare si extrem de spurcata uneori, totusi am respectat o regula care mi s-a parut a fi de "aur", atunci cand vorbim de o discutie, o cearta, un scandal, anume:

SA CEDEZ ARGUMENTULUI CONVINGATOR !

Este suficient sa va uitati in jur si sa constatati, cate conflicte sunt intre oameni, mai ales in ziua de azi, cate uri se poarta, cata ranchiuna exista si cata energie se consuma inutil.

Pornind de la o banala discutie in contradictoriu, pana la cel mai sangeros conflict care poate exista intre doi sau mai multi oameni, sunt sigur ca, daca, macar in ceasul al 12-lea, partile beligerante, ar accepta sa dea curs ARGUMENTULUI CONVINGATOR, cu siguranta, foarte rapid, s-ar instaura armonia, s-ar strange mainile si s-ar ingropa securea razboiului.

Insa, mai ales in ziua de azi, creierasul majoritatii oamenilor a luat-o razna rau de tot. Fiecare barbat, se crede cel putin "smecher", "haladit", "smardoi", daca nu bazandu-se pe el, macar bazandu-se pe "baietii mei" sau...."relatiile mele".

Mai nou, desi...stupefiant, au achiesat acestei "demente" si femeile. Azi, nu mai poti manca un "biscuit" linistit pe strada de "smecheri" si...."smechere". Oriunde te duci, auzi sintagma "Baiiiii, tu stii cine-s eu???".

In majoritatea cazurilor, raspunsul la sintagma "Tu, stii cine-s eu?", este unic si extrem de clar: multa prostie, frustrare, topenie, grobianism, samd.

Avand in vedere ca cele prezentate mai sus, intotdeauna mi-au fost perfect cunoscute, totusi....datorita faptului ca pana sa ma imbolnavesc de hipertensiune si sa mi se puna clar in vedere ca ma "paste" un atac cerebral, aveam o fire expansiva, justitiara, dublata de o gura spurcata atunci cand ma enervam, am "comis-o" si eu de multe ori.

NU O DATA, AM GRESIT CRUNT IN REACTIILE PE CARE LE AVEAM FATA DE SEMENII MEI, INSA....INTOTDEAUNA (!!!), IMEDIAT CUM IMI DADEAM SEAMA DE EROAREA IN CARE MA AFLAM, INSTANT MA DUCEAM SI IMI CEREAM SCUZE, DESI ERAM CONSTIENT CA IN MULTE DINTRE CAZURI, REACTIA RESPECTIVELOR PERSOANE, CEL PUTIN PE MOMENT, IN FATA SCUZELOR MELE, NU O SA FIE FOARTE PRIETENOASA. (pe buna dreptate)

Culmea, crezand sigur in "ceva", luat de "val", puteam sa-i fac capul calendar unei persoane, doua saptamani la rand, convins fiind ca argumentatia mea este "beton", insa.....CREDETI-MA PE CUVANT ca, daca la un moment dat, acea persoana imi aducea un argument irefutabil ca logica, prin care imi demonstra ca delirul comportamental din cele 2 saptamani de reprosuri si acuze, nu a avut just temei, INSTANT (!!!), ii intindeam mana cu prietenie si ii spuneam "Ok, asa este, cu acest argument m-ai convins ca m-am inselat, te rog sa ma ierti pentru ca ti-am facut capul calendar atata vreme".

O pot confirma zeci de oameni, care au fost in astfel de situatii cu mine.

De ce o faceam??? Simplu: daca, dupa ce, respectiva persoana imi aducea argumentul irefutabil prin care imi demonstra ca m-am inselat teribil, nu recunosteam imediat ca am gresit, pur si simplu ma obseda, imi era rusine de mine, nu mai puteam sa dorm linistit, din cauza constiintei care nu-mi dadea "pace".

O stiti cu totii, cat de greu este, dupa ce ti-ai sustinut inversunat o opinie, mai mult....i-ai mai facut si capul "calendar" unei persoane, aducandu-i acuze grave, sa recunosti in final ca ai fost un idiot si sa-l rogi sa te ierte.

Pentru ca, 95% dintre oameni, nu au puterea sa recunoasca ca au gresit, sa-si asume responsabilitatea, ci...din contra, in fata celor mai clare argumente, cauta cu disperare s-o "intoarca" ca la Ploiesti, sa se faca ca nu inteleg sau sa-ti spuna ca ai inteles tu gresit, bla, bla, bla.

Din pacate, ceea ce pentru mine a fost intotdeauna un lucru simplu, pentru restul de 95% dintre oameni, incepand cu TATAL MEU, acest lucru este practic imposibil, in cel mai fericit caz, accepta o vina "comuna", datorata faptului ca vezi Doamne, s-au creat confuzii din exprimarea defectuasa.

Asadar, cand eu eram partea "vinovata", lucrurile erau extrem de simple, dupa aparitia ARGUMENTULUI IREFUTABIL, cerandu-mi iertare imediat si recunoscandu-mi vina.

Mult mai complicate, erau situatiile in care, dreptatea era de partea mea, mai mult....argumentatia era absolut irefutabila, dovezile la fel, iar interlocutorul, sfidand orice urma de constiinta si bun simt, refuza cu indarjire sa-si recunoasca vina, apeland la tot soiul de "tertipuri" total neconventionale si rusinoase, pentru a-si mentine parerea.

Pot da, SUTE SI SUTE DE EXEMPLE, dintre cele mai grave, insa....am sa aleg a da, un singur exemplu, amuzant si nevinovat.

La un moment dat, prin 2003, eram la serviciu in mijlocul unei mici petreceri cu ocazia zilei de nastere a unui coleg. Deh....barbatii purtau o discutie despre fotbal, iar un coleg de-al meu, la vreo 50 de ani, m-a facut prost cand am sustinut ca antrenorul clubului de fotbal Manchester United, era in acea functie la club, de fix 17 ani.

Repet, discutia era in anul 2003, pentru ca azi, echipa engleza are acelasi antrenor, care este la club de 25 de ani, adica din 1986. Insa, in 2003, era antrenorul echipei de fix 17 ani.

Dupa ce m-a facut prost si si-a sustinut cu indarjire punctul de vedere, am convenit ca daca ii voi aduce dovezi ca am dreptate, o sa recunoasca.

Am intrat pe internet si....i-am scos informatii ce contineau argumente irefutabile ca antrenorul echipei Manchester United, respectiv Sir Alex Ferguson, era antrenorul echipei de fix 17 ani, primul meci disputandu-l in 1986.

I-am adus dovada NEGRU PE ALB !!!

Credeti ca, a recunoscut????

Nuuuu, dragii mei, in niciun caz, si....pentru ca am insistat sa recunoasca asa cum a promis, a inceput sa foloseasca "clisee" de 2 bani, cu..."Hai, lasa-ma ca am treaba, tu...nu ai nimic de munca?", iar in final, de oftica mi-a spus ca din acea zi, sa nu-l mai salut pentru ca sunt un pusti obraznic. Deh....in 2003, eu aveam 30 de ani iar distinsul domn, in jur de 50.

Moment in care eu, atat i-am spus: "OK, TIMPUL O SA FIE UNICUL ARBITRU A CEEA CE S-A INTAMPLAT INTRE NOI".

Dupa vreo 3 ani, a venit langa biroul meu si....mi-a spus:

"Mirciulica, dupa cum stii, eu am sa plec de la voi, insa trebuie sa recunosc ca atunci ai avut dreptate. Imi pare rau pentru reactia avuta. N-am fost corect cu tine."

Am zambit, m-am ridicat de la birou si l-am pupat de "bun ramas", iar ulterior chiar am mai vorbit la telefon.

Exemplul prezentat mai sus, pe langa faptul ca este comic, desi....destul de tarziu, totusi a avut un deznodamant "elegant" si de "onoare".

Insa, in viata, dupa cum v-am spus, am trait alte sute si sute de astfel de situatii, infinit mai grave si mai urate, incepand cu TATAL MEU, situatii care m-au facut ca in 2002 sa parasesc casa parinteasca si terminand cu evenimentele pe care le-am trait in anul 2009, inainte sa ma imbolnavesc, sa ajung in spital si la psihiatru.

Asadar, aceasta sintagma "TIMPUL O SA FIE...UNICUL ARBITRU", mi-a fost intiparita in exprimare, datorita sutelor de momente absolut penibile in care simteam ca-mi pierd mintile de suparare si nervi, cand vedeam ca....in ciuda tuturor argumentelor absolut irefutabile pe care le aduceam, respectivele persoane, ma persiflau si isi bateau joc.

Bineinteles ca, pana sa fiu atentionat extrem de sever de medici ca am o tensiune enorma, iar atacul cerebral imi bate la usa, imi era imposibil sa accept faptul ca, persoanele cu care interactionam, nu dadeau dovada de aceeasi corectitudine in discutii si nu acceptau ARGUMENTUL IREFUTABIL, asa cum....eu, intotdeauna il acceptam.

Uite, inchei acest comentariu, dand un alt exemplu, tot dragut, insa care, se putea termina tragic pentru mine.

In toamna lui 2009, eram cu masina in oras, seara pe la ora 23. Iesind dintr-o parcare situata pe "mijlocul" unui bulevard, nu stiu cum naiba am facut, ca....nu m-am asigurat suficient si am auzit o frana infernala. Ma uit mai bine si vad un Bmw X5, dupa care aud vocea unui barbat:

"Bai, tampitule, vrei sa mori??? Nu esti sanatos la cap???"

Bai, fratilor, sa nu credeti ca chiar nu m-am asigurat atunci cand am facut acea manevra gresita, insa....ulterior, cand am pus cap la cap evenimentele, am realizat ca individul cu Bmw-ul X5, a venit cu o viteza ametitoare, INSA (!!!)....INDIFERENT CA VENEA SI CU 150 KM/ORA, EU GRESISEM, PENTRU CA....TREBUIA SA MA ASIGUR MULT MAI BINE.

Bineinteles ca am coborat imediat din masina, m-am dus la geamul acelui Bmw X5 si mi-am cerut scuze, in final, multumindu-i acelui barbat ca, fiind el atent in locul meu, poate....mi-a salvat viata, pentru ca lovitura ar fi venit din lateral "fata".

Si el era extrem de speriat, pentru ca avusese o viteza foarte mare iar eu iesindu-i brusc in fata, numai franele masinii fiind foarte bune si reflexul sau extraordinar, au facut sa nu se intample o tragedie, a carui victima cu siguranta eram, EU. Mi-a spus "Ok, fii si tu mai atent", dupa care am plecat fiecare pe drumul nostru.

CREDETI-MA PE CUVANT: Timp de peste o saptamana, in fiecare seara cand imi faceam rugaciunea inainte sa ma bag in pat, ma rugam si pentru sanatatea acelui barbat din Bmw-ul X5, care poate....mi-a salvat viata, dupa o greseala absolut impardonabila a subsemnatului.

Credeti ca nu-mi puteam gasi scuze???? Oooooo, ba da, cum sa nu, pentru ca....erau scuze chiar "palpabile", avand in vedere viteza uriasa cu care venea acel barbat (mult peste cea legala de 50 de km), si mai ales pentru faptul ca....eu, inainte sa intru cu masina, chiar ma uitasem, in dreapta, insa....fiind o curba mai larga, n-am vazut pe o bucata mare de drum, ci....doar 50-60 metri. Barbatul acela, venind cu viteza de cel putin 100 km la ora, dupa ce a iesit din curba larga, a dat cu ochii de mine si numai reflexul extraordinar si reactia masinii la franare, poate ca....mi-au salvat viata.

Pana la urma, la strict vorbind, vina era "impartita":

Eu nu m-am asigurat cum trebuie, iar el....mergea cu cel putin 100 km la ora in oras. Dar, sa fim seriosi, UN SINGUR VINOVAT EXISTA, MORAL VORBIND: IAR ACELA ERA...SUBSEMNATUL !!!

Asa ca, nu mi-am gasit scuze stupide si penibile, incercand sa ma apar cu faptul ca viteza acelui barbat era foarte mare pentru oras, ci.....mi-am tras doua palme, m-am injurat vreo 3 minute, dupa care am cuprins cu mana cele 2 cruciulite pe care le am la oglinda retrovizoare si am facut o prima rugaciune in care l-am rugat pe Dumnezeu sa-i dea multa sanatate si fericire acelui barbat din Bmw-ul X5.

Ulterior, dupa cum v-am spus, timp de cel putin o saptamana, am repetat rugaciunea catre Dumnezeu, avandul ca subiect pe acel barbat, in fiecare seara, inainte sa ma bag in pat, multumindu-i ca, reflexul sau....poate, mi-a salvat viata.

Insa, din pacate, in sute de momente in viata, in care dreptatea era de partea mea, dupa ce ma consumam enorm si fumam tigare de la tigare, in final, sfarsit de putere, in fata persiflarii si sfidarii, nu-mi ramanea decat a rosti:

"OK, TIMPUL O SA FIE....UNICUL ARBITRU".

CEA MAI DRAMATICA ZI DIN VIATA MEA.

Buna seara, dragilor!

In seara asta, spun eu, si....ramane de vazut daca-mi impartasiti parerea, voi scrie despre un subiect extrem de interesant: "CEA MAI DRAMATICA ZI DIN VIATA MEA".

Acest subiect, din nou, nu-mi apartine ci....s-a conturat dupa ce azi, am fost sunat cu "numar ascuns" de catre un barbat care n-a dorit sa-si decline identitatea, spunandu-mi doar ca-l cheama Claudiu, ca-mi citeste zilnic blogul si....citind comentariul scris ieri, i-a fost rusine cand a realizat ca se afla intr-una din categoriile de barbati enumerate, ca spre surprinderea sa, citind tot ce am scris ieri, a fost ca un dus "rece" (mi s-a mai spus acest lucru) si....m-a intrebat daca am la dispozitie 5 minute sa discutam un pic.

Desi, eram buimac, pentru ca pe la ora 15 m-am intins in pat si am adormit, i-am oferit cu maxima placere cele 5 minute de discutie, in care am aflat ca, acel domn Claudiu, a fost casatorit 5 ani, muncea ca un nebun pentru familia sa (are si o fetita), iar sotia sa, il insela cu unul dintre "prietenii" sai.

Nu mi-a povestit amanunte, rugandu-ma sa nu ma supar, insa....a precizat faptul ca, acea zi in care a avut dovezi clare ca sotia il insela cu unul dintre prietenii sai, A FOST CEA MAI DRAMATICA ZI DIN VIATA SA, a fost ziua in care a fost convins ca-si pierde mintile de suparare si disperare, a fost ziua in care si-a jurat ca toata viata, o sa urasca femeile si o sa le trateze ca pe niste tarfe ordinare.

In prezent, Claudiu, se pare ca are un cont pe siteul de socializare si...."presteaza" la greu, ca sa-l citez exact, insa....pentru el, orice femeie pe care o cunoste, este doar o tarfa.

L-am ascultat cu atentie si....i-am promis ca in urmatorul comentariu scris pe blog, am sa-mi tin promisiunea si imi voi spune parerea.

Asadar, cred ca am ales nimerit ca titlul al comentariului "CEA MAI DRAMATICA ZI DIN VIATA MEA", pentru ca....cu totii, indiferent ca suntem urati sau frumosi, "beton" sau "naspa" la corp, bogati sau saraci, inteligenti sau "modesti" la mansarda, cu siguranta am trait o astfel de zi.

Generalizand, bineinteles ca aceasta zi, difera de la caz la caz, insa....tot cu siguranta, odata ce am trait-o, ulterior....am realizat ca si-a pus amprenta asupra comportamentului nostru, intr-un mod decisiv.

In cazul lui Claudiu, acea zi definita ca cea mai trista din viata sa, in care a realizat ca sotia il inseala cu unul dintre prietenii sai, l-a "amprentat" ca un dusman crunt al femeilor, pe care le trateaza ca pe niste tarfe ordinare.

HAI SA VEDEM, DACA CLAUDIU A PROCEDAT CORECT SAU....ESTE TIMPUL SA SE TREZEASCA.

Din nou, asa cum v-ati obisnuit, n-am sa-mi bazez expunerea argumentelor pe teorii de 2 lei sau....citand ce spune vreun psiholog care n-a trecut in viata nici prin 5% din cat am trecut eu, ci....pe nararea CELEI MAI DRAMATICE ZI DIN VIATA MEA, pentru ca, desigur, si eu am trait o astfel de zi.

Care a fost acea zi??? Va lamuresc imediat. :):)

S-a intamplat intr-o zi de marti 28 aprilie 2009. Pentru 99,9999% dintre voi, acea zi, mai mult ca sigur a fost o zi obisnuita si banala de primavara, insa....pentru subsemnatul, A FOST O ZI CRUCIALA, dupa care mi s-au deschis 2 drumuri:

- drumul pierzaniei si al apropierii de IAD; (nu radeti, inainte sa terminati de citit comentariul)

- drumul aratat cu multa caldura de Dumnezeu;

Metaforic vorbind, cred ca in 100% din cazuruile in care traiesti CEA MAI DRAMATICA ZI DIN VIATA, ti se deschid in fata, cele doua drumuri prezentate mai sus. Foarte important este, pe ce drum alegi sa mergi. EXTREM DE IMPORTANT.

Revenind la acea zi de marti 28 aprilie 2008, inca si acum, la aprope 2 ani distanta, imi aduc aminte fiecare clipa traita, imi aduc aminte fiecare stare prin care am trecut, imi aduc aminte fiecare tigara din cele peste 60 fumate in acea zi la "foc" automat.

Ziua de marti 28 aprilie 2008, am inceput-o la ora 6 dimineata, dupa o noapte dormita in masina, chircit pe bancheta din spate, in fata unei case din satul Pietrosani, judetul Giurgiu.

Pe buna dreptate, va intrebati, cum naiba am ajuns acolo. Pai, cu o zi inainte, luni 27 aprilie, l-am sunat pe Jungle Man (personajul din comentariile mele), cu intentia de a-i propune sa mergem in Delta in weekendul ce urma, prelungit de ziua de 1 mai (zi nelucratoare). Am format numarul si....dupa ce mi-a raspuns, mi-am dat seama ca plange. Jungle Man, este o "matahala" de 120 de kg insa, plangea ca un copil, spunandu-mi printre sughituri ca a murit tatal sau.

Pe tatal sau, un taran simplu, ajuns la o venerabila varsta, il vazusem ultima data, in ziua de duminica 12 aprilie 2008 (duminica Floriilor in acel an) si....puteti verifica daca nu ma credeti. In acea zi, impreuna cu inca o persoana, m-am urcat in masina si am fost la tara la Jungle Man, unde am facut un gratar, am stat de vorba, am ras si am glumit.

Asadar, in momentul in care Jungle Man, printre sughituri de plans, mi-a spus ca i-a murit tatal, instant....am avut in minte un singur lucru. De unde sa fac rost de ceva bani ca sa-l ajut, avand in vedere ca, din pacate, in acea perioada, culmea, stateam foarte prost cu banii si....cum sa fac sa-mi bag o cerere de concediu de 2 zile, ca sa merg si sa-l ajut la inmormantare.

Banii i-am gasit la o colega binevoitoare, iar cele 2 zile de concediu, le-am primit prin bunavointa superiorului ierarhic.

Asadar, dupa cum spuneam, a doua zi, 28 aprilie 2009, o incepeam la ora 6 dimineata, dupa o noapte dormita in masina, in fata unei case indoliate, din satul Pietrosani, judetul Giurgiu.

Eram foarte trist, pentru faptul ca murise tatal lui Jungle Man, insa....din nefericire, sufletul imi era amarat, de inca 2 "tristeti", la fel de mari, pricinuite de relatia cu 2 persoane:

- una foarte apropiata si draga sufletului meu;

- alta, mai putin apropiata, insa....draga sufletului meu;

Ambele persoane mentionate, nu ma cunosteau numai pe mine ci....si pe Jungle Man.

Fara a intra in amanunte care nu-si au sensul, referindu-ma la prima persoana (cea foarte apropiata), voi mentiona ca, in acea zi de 28 aprilie 2009, dupa o ultima incercare de a discuta telefonic cu aceasta, dupa un luuuuuung sir de minciuni uriase, bataie de joc, umilinte si muuuuuulte invective si injuraturi, a trebuit sa accept, ca este ziua cand imi voi zmulge inima din piept si ma voi avanta pe un drum plin de suferinta si disperare.

Intamplator, desi...nu par, pentru ca sunt un individ perfect ancorat in realitate, am stiut inca din acea zi de 28 aprilie 2009, prin ce voi trece, chiar daca.....ceea ce am trait ulterior, mi-a demonstrat faptul ca, a fost cu mult mai crunt decat imi imaginam eu.

Ca sa intelegeti mai bine, insa....cel mai tare ma intereseaza a intelege Claudiu, am trait cele mai crunte momente de disperare si durere, cand am realizat ca, in acea zi de 28 aprilie 2009, desi....jurandu-ma pe un lucru foarte grav, crezand ca, macar asa, voi fi luat in serios (disperarea te face sa faci multe), am primit numai injuraturi, jigniri crunte, persiflare si telefoane trantite in nas, ceea ce m-a facut sa dau in acea zi, la "foc automat" sute si sute de sms-uri, timp de aproape 10-11 ore incontinuu (stiu, este greu de crezut, insa....macar Jungle Man o poate confirma), pana cand....n-am mai putut sa mai tin telefonul in mana si sa mai tastez.

Claudiu, dragul meu, nu-ti poti imagina ce am simtit si ce am trait in acea zi, pentru ca....stiam 100% ca sunt total cazut la pamant, ca sunt total calcat in picioare, ca lasasem total "garda" jos in fata acelei persoane, dar....in acelasi timp, ca sunt LEU DE ZODIE, iar cand sunt cel mai jos cazut, tocmai atunci.....am cea mai dura reactie pe care o pot avea, chiar daca acest lucru insemna propia-mi mutilare sufleteasca si fizica.

Nu vrei sa stii, dragul meu Claudiu, cum este sa auzi, din gura unui om, pe care il ai in suflet mai mult decat iti ai parintii, un om pentru care ai facut toate eforturile sa-l inveti de bine, sa-i aperi interesele, sa porti "razboaie" ce nu-ti apartin, doar pentru a-l apara, sa traiesti tot ce i se intampla acelui om, mai rau decat ai fi trait daca ti se intampla tie, iar in final, sa ti se spuna, invective si injuraturi ce nu pot fi redate.

Asta, in ceea ce priveste prima persoana. :):)

In cazul celei de-a doua persoana (cea mai putin apropiata), "loviturile" napraznice au venit cateva luni mai tarziu, insa.....pentru ca sunt baiat destept, am realizat ca vor veni, inca din acea zi de 28 aprilie 2009, dintr-un lucru simplu.

Acea o doua persoana, nu o data, fiind impreuna cu Jungle Man, se batea cu pumnul in piept, ca vom fi prieteni o viata si inca muuuuulte alte "clisee" de 2 bani, insa.....dupa ce relatia cu mine se alterase, ACEA PERSOANA, desi il cunostea perfect pe Jungle Man, fiind destul de apropiati si stiind de la mine ca i-a murit tatal, NU A CATADICSIT NICI MACAR SA-I DEA UN TELEFON SAU SA-I TRIMITA UN SMS IN CARE SA-SI EXPRIME CONDOLEANTELE.

Acel telefon sau sms, pe care ani la randul stia sa-l dea, cand trebuia sa plecam in diverse locuri, ba mai mult.....cand pleca doar el si cu Jungle Man, pentru ca au fost si cazuri in care eu n-am putut sa merg.

In acea zi de 28 aprilie 2009, am inteles extrem de clar, tocmai de la un "gest" banal, care trebuia sa existe si....nu existase. (un banal sms de condoleante, ca....in foarte scurta vreme, vor veni si "loviturile" de la cealalta persoana, pe care din pacate, nu aveam cum sa le evit.

Adica, mai simplu, acea persoana, nedand un sms de condoleante, chiar daca indirect, imi aratase clar ca, relatia dintre noi este "terminata" si....in acest sens, nu mai avea de ce sa dea acel sms lui Jungle Man, pentru ca....firesc, nu avea sa mai aiba vreo tangenta nici cu acesta. (deh....asa-s oamenii, trec foarte usor de la cuvinte mari ca "suntem prieteni pe viata" la astfel de gesturi de indiferenta)

In acea zi de 28 aprilie 2009, m-am reintors in Bucuresti aproape de miezul noptii (cred ca undeva in jur de 23:45) si....eram absolut disperat.

Stiam ca in ceea ce-o priveste pe prima persoana (cea foarte apropiata sufletului meu), a fost ultima data in viata cand am mai incercat sa vorbesc cu ea, desi....stiam ca imi voi zmulge inima din piept si ma voi "tara" ca un caine cine stie cata vreme, iar in ceea ce o priveste pe a doua persoana, aveam certitudinea ca, este doar o chestiune de timp, pana ce imi va aplica niste lovituri napraznice, ceea ce s-a si intamplat cateva luni mai tarziu.

Dragul meu Claudiu, dupa cum ai observat, si eu, ca mai toti, am avut in existenta mea, CEA MAI DRAMATICA ZI.

Acea banala zi de marti 28 aprilie 2009, mi-a mutilat sufletul, mi-a zdrobit inima si mi-a spulberat increderea in oameni. Acea zi, dupa ce am trait-o, m-a facut sa ma tarasc ca un "caine" o mare bucata de vreme, sa nu pot manca, sa ma trezesc noaptea si sa vomit, sa merg ca un nebun pe strazi fara vreo directie, sa conduc masina si sa plang zile in sir, sa ajung la spital cu tensiunea 22 cu 120, iar ulterior sa deschid usa unui psihiatru.

Apropos, de psihiatra, imi vine sa rad cand imi aduc aminte ca era o femeie tare dulce si foarte constincioasa, dar care....dupa ce ma avertizase ca trebuie sa fiu 100% sincer cu ea si sa-i povestesc tot ce am trait, o vedeam de fiecare data cum se "scurge" pe scaun si ma priveste socata.

Desi o apreciez enorm, o doctorita minunata, tot ce stia, era din carti, pentru ca.....la experienta de viata, era aproape ZERO, nu o data amuzandu-ma de roseata din obrajii ei, de privirea siderata si de modul cum se "scurgea" pe scaun ascultandu-ma. Pentru ca, i-am povestit muuuuult mai multe din viata mea :):):)

Claudiu, dragul meu, sincer sa-ti spun, in perioada ce a urmat acelei zile de 28 aprilie 2009, au fost zeci de momente in care eram 100% sigur ca nu voi reusi niciodata sa ma ridic, ca asta mi-a "fost", ca voi ajunge un ratat sau la spitalul de nebuni.

INSA, DESI ERAM DISTRUS SI MA TARAM CA UN CAINE, DE UN SINGUR LUCRU ERAM CONSTIENT !!!!

Mi-am jurat inca de atunci, ca....daca Dumnezeu o sa aiba mila de mine si o sa ma ajute sa ma ridic, NICIODATA (!!!!), nu voi face greseala sa urasc oamenii, sa-i asociez celor doua persoane de care v-am vorbit, sau....mai rau, sa ma reintorc pe drumul "pierzaniei", granita cu IADUL, pe care-l stiam perfect si il traisem ani de zile (am scris de multe ori pe blog, dand oarece amanunte).

Stii ce am facut, dragul meu Claudiu??? :):):)

Am inceput sa scriu. Mai intai, imediat dupa acea zi de 28 aprilie 2009, pe mailul meu, lasand mesajele memorate in "Draft". Scriam zilnic, tot ce simteam, toata durerea, toata disperarea, ce mai....totul.

In acelasi timp, o buna bucata de vreme, fara sa comit vreo indiscretie, am pus lucrurile "cap la cap" pentru a cunoste adevarul 100%, indiferent ca ce am aflat sau realizat, m-a dus in pragul nebuniei.

Apoi, cu maxima responsabilitate, chiar daca simteam ca nu mai am aer sa respir de durere, am disecat pana in cel mai mic amanunt, tot ce traisem si....am ajuns la o singura concluzie:

AM FOST SINGURUL VINOVAT !!! :):):)

Spre deosebire de altii, naivi si nepregatiti de viata (chiar daca sunt plini de ifose si fite), subsemnatul, este uns cu toate alifiile si....minut de minut, am simtit si am stiut ca lucrurile nu sunt in regula, insa m-am ambitionat, crezand ca puterea exemplului, o sa invinga.

Si....n-a fost asa, evident. :):):)

Azi, cand scriu acest comentariu, CREDE-MA PE CUVANT, sunt de 10 ori mai puternic psihic si spiritual, de cat am fost inainte de a trai cea mai dramatica zi din viata mea, si....desi, imi vor mai trebui ani de zile de acum incolo, sa mi se vindece ranile pe care le am pe suflet, inima si creier, totusi.....sunt plin de energie pozitiva, zambesc, rad, glumesc si....cel mai important, IMI SUNT DRAGI OAMENII !!!

Asa cum, imi esti drag si tu, stiind prin ce ai trecut, insa....CREDE-MA:

SA URASTI FEMEILE SI SA LE TRATEZI CA PE NISTE TARFE, ESTE CEA MAI MARE GRESEALA PE CARE O POTI FACE !!!!

Aduna-te, pune-te pe disecat, pana in cel mai mic amanunt, vis-a-vis de tot ce ai trait si in final, din nou, CREDE-MA, daca esti corect cu tine insati, ai sa constati ca, desi....aparentele arata altceva, pentru tot ce ai trait, exista un singur vinovat:

TU....DRAGUL MEU !!!

Uite, fac un pariu cu tine:

Mizez pe faptul ca, daca vei reusi sa te "aduni" si sa faci "disectia", candva, tot cu un "numar ascuns", ma vei suna si imi vei spune simplu:

AI AVUT DREPTATE !!!

BARBATII DE PE SITE-UL DE SOCIALIZARE.

Buna seara, dragii mei!

In aceasta seara, ma apuc sa scriu, cand este trecut de miezul noptii cu 25 de minute. Acum am ajuns acasa si....chiar ma gandeam in masina, daca sa mai scriu sau nu, cand ajung acasa. Dupa o gandire scurta, intre fumul de tigara si melodia de la radio, alesesem varianta sa nu mai scriu nimic in aceasta seara, pentru ca.....subiectul pe care vroiam sa-l aduc spre gandirea voastra, este destul de consitent si....nu merita sa scriu despre el, pe "fuga".

Insa, ajuns acasa si deschizand blogul, am gasit un mesaj postat la un comentariu mai vechi "Poza nereala", lasat de o persoana anonima (mai nou, am setat sa-mi fie lasate mesaje pe blog si de persoane care nu vor sa-si decline identitatea) si care....imi solicita sa-mi spun parerea despre BARBATII DE PE SITEUL DE SOCIALIZARE unde ne intalnim cu totii zilnic, despre pozele lor cu Brad Pitt sau alti actori aratosi, si....nu in ultimul rand despre pozele cu "maciuci" erecte pe care le posteaza la profile.

Fiind un subiect mai usor de abordat (a nu se intelege neimportant, nici vorba de asa ceva), care nu o sa ma solicite foarte mult, am hotarat ca in seara asta, sa scriu despre: "BARBATII DE PE SITEUL DE SOCIALIZARE".

Buuuun. Asadar, cand am scris acel comentariu, mai vechi, intitulat "POZA NEREALA", evident ca, am dat exemple si m-am referit la practicile absolut halucinante ale distinselor doamne (eu, pe ele le stiam), care.....aleg sa posteze poze nereale, cu femei frumoase, iar in dese randuri (fara a generaliza), daca ai ghinionul sa ajungi a privi o poza reala, trimisa pe mess, iti pui mana instinctiv la ochi si spui..."Brrrr, dar urata mai esti, sora mea, n-ai nici sare, n-ai nici piper". In fine, cine vrea sa stie parerea intreaga, nu trebuie decat sa citeasca comentariul mentionat mai sus (il gasiti in "Arhiva blog", in cadrul lunii septembrie 2010).

In plus, as putea sa mai semnalez faptul ca, EXTREM DE PUTINE PROFILE DE FEMEI, au poze ce sunt actualizate constant, incat...sa sti sigur ca in realitate, arata aproximativ la fel ca si in poze. In rest, in 90% din cazuri, credeti-ma pe cuvant ca, in realitate, domnita nu arata nici pe departe asa cum o privesti in poze, iar acest lucru se datoreaza unor practici "neelegante", de care segmentul feminin de pe site, nu este deloc strain.

Acum, AXIOMATIC, tot ce am scris in acel comentariu "POZA NEREALA", cu siguranta este valabil si pentru barbatii de pe site, as spune intr-o proportie si mai mare.

Mi-am mai aruncat si eu cate o privire, din cand in cand, si.....m-am luat cu mainile de cap, dupa cum urmeaza:

a) majoritatea dintre ei, nu stiu de ce, considera ca, atunci cand pozeaza, trebuie musai sa-si ia o figura de mare macho;

b) majoritatea dintre ei, in pozele pe care le posteaza pe site, poarta ochelari de soare, iar....orice prost stie ca, respectivul accesoriu, atat in cazul femeilor cat si in cazul barbatilor, reda o nota de "interesant" (pentru ca mascheaza trasaturile), iar in multe cazuri, cand isi dau ochelarii jos, iti vine s-o iei la fuga;

c) foarte multe poze facute langa limuzine Bmw, daca nu ale lor, macar ale....vecinilor, prietenilor, etc;

d) foarte multe poze in pielea goala (piscina, mare, etc), sfidand penibilul;

e) deasemenea, multe poze in care acei barbati stau atat de incordati, incat, cred ca dupa ce au facut fotografia, au "dat" in....febra musculara;

f) si...nu in ultimul rand, pozele nereale, reprezentand actori draguti sau....barbati sexy, la ani distanta de realitate din spatele profilului sau....mai jenant, reprezentand "maciuci" erecte;

Asta, asa, ca un rezumat, a ceea ce insemna....pozele postate de o mare parte dintre barbati. :):)

Daca ma refer la celelalte date de la profil, jalea este si mai mare:

a) majoritatea, sunt insurati si au si copii, insa ascund acest lucru;

b) foarte multi "scortosi" din viata de zi cu zi, care ocupa posturi de manageri si tin lectii de moralitate colectivului, seara, in spatele unui profil fara poza reala, se milogesc dupa o masturbare pe web, sau....se milogesc de o domnita, sa-i lase..., facand oferte peste oferte.

c) un segment insemnat, il reprezinta barbatii, care...luati la bani marunti, sunt "varza", insa profitand de procentul insemnat de "suficienta" din randul doamnelor de pe site, isi aroga o imagine de mare spiritual, intelectual, samd.

d) barbatii analfabeti, care scriu un mesaj ce contine 5 cuvinte, in care este imposibil sa nu fie un dezacord gramatical, de genul "Mi-ar PLACE sa te cunosc" (in loc de mi-ar PLACEA), mesaj ce este trimis cu "copy si paste" la..."foc" automat;

e) cei mai penibili dintre penibili, care dupa ce trimit acel mesaj cu "copy si paste", si....vad ca nu primesc reactie, incep sa injure sau...sa-i cumunice distinsei doamne, cat ar tine-o ei in p--a, ce iar face, cum i-ar face, etc, etc.

Si....lista poate continua, stiu femeile mult mai bine ca mine, pentru ca, tot ce stiu, este tot ca urmare a discutiilor cu femeile de pe site.

INSA (!!!), EXISTA UN MARE...."INSA" :):)

Hai sa nu ne umplem de ipocrizie, sustinand ca....aceste categorii de barbati enumerati mai sus, isi permit un asemenea comportament, daca FEMEILE, nu ar achiesa.

Sa fim seriosi doamnelor, pentru ca...stiu sigur ca domnii de calitate, care nu se regasesc in enumerarea de mai sus, o stiu prea bine.

Incerc sa fiu echidistant, insa....imi este imposibil sa nu-mi aduc aminte de "specimene" peste "specimene" de femei, care mai de care, dupa cum urmeaza:

- acel tip de femeie, care, profitand de faptul ca are in jur numai prosti, incepe sa scrie la profil, intr-un mod ironic evident, ceva de genul "Ma multumesc cu putin. Credeti ca puteti sa-mi scrieti macar doua fraze care sa nu contina emoticoane?"

Credeti-ma ca nu bat campii: cand le abordezi si isi dau seama ca nu esti un ciumpalac, nici nu stiti, cu ce viteza bat in retragere. :):)

Asadar, iata un segment de femei, care se "combina" perfect cu categoriile de barbati enumerate mai sus. :):)

b) "fomistele" care fac pe mironositele, insa....au foamea in gat mai mult decat un aurolac, si care....CREDETI-MA PE CUVANT CA, in ciuda celor scrise la descriere, cauta exact acel barbat cu ifose de macho si minte "putina", care eventual sa inceapa a o "sponsoriza" in iesirile in oras si....nu, numai.

c) categoria femeilor care traiesc si respira doar pentru a razbuna faptul ca un ciumpalac, nu demult, a parasit-o, iar acum....cauta sa se razbune pe barbatii de pe site, primii care ii intra in mana. Credeti ca acel gen de femeie, se da in "vant" dupa un motanel ca mine????

Pai, ce sa faca cu mine???? :):):):):):):)

Poate...sa-i spun "Stai, opreste-te, pentru ca....te invat eu cum sa fii o adevarata "jucatoare", sau....vezi ca aici, te-au tradat ochii, aici....glasul, vezi ca ai uitat ce mi-ai spus acum 2 zile si....niciodata cand minti, nu trebuie sa uiti ce ai mintit, etc, etc. :):)

Asadar, inca o categorie de femeie, care se imbina perfect cu barbatii descrisi mai sus. :):)

d) segmentul femeilor, care....desi, ajunse la o varsta de peste 30 de ani, sunt atat de naive si de nepregatite pentru viata, incat....si baietelul meu de 1 an jumatate, ar rade de ele, femei care....cauta si intra in dialog, numai cu barbati care au poze la profil, fara copii sau scriu ca sunt singuri. IDIOTENIA ESTE ATAT DE MARE, SAU....POATE DISPERAREA, INCAT, NU MAI TREC PRIN FILTRUL GANDIRII INFORMATIA, PENTRU CA "FLTRUL" EXPERIENTEI DE VIATA, PRACTIC NU EXISTA.

Asadar, inca o categorie de femei care se combina perfect cu barbatii descrisi mai sus. :):)

ATENTIE MARE!!!! N-AM SPUS CA GENERALIZEZ, insa....ok, sunt multi barbati sarlatani si badarani pe site, dar...sa nu uitam ca, acel comportament il au pentru ca...."tine" in fata multor femei :):)

Numai eu si...STITI CA NU MINT, am fost nevoit sa le dau peste nas unor zeci de doamne, este drept, frumoase si "bine" conturate fizic, care....doar pentru faptul ca am interactionat cu ele, incepusera deja sa ma "ia" cu texte de 2 lei: "Pai, tu ai o familie si....vrei sa vorbesti cu mine. Sa stii ca eu nu sunt din acelea care, bla, bla, bla".

JENANT SI RUSINOS, pentru niste femei trecute de 30 de ani, care....imi descopera blogul, dupa ce timp de 2 luni de zile, intra din cand in cand pe profilul meu, FARA SA CITEASCA DESCRIEREA, pentru ca, daca ar citi-o, ar fi imposibil sa nu vada blogul, ci....se uita doar la poze ca DISPERATELE, iar cand dau de baietelul meu, incep cu cugetari de genul "Altul care vrea sa mi-o traga".

Baiiiii, absolut sincer, n-am eliminat niciodata posibilitatea ca, motanelul de tomberon sa adulmece si sa-si plimbe limbuta printr-o "zona" epilata si curata, situata intre 2 picioruse frumoase, insa.....VA SPUN SINCER, a cam trecut 1 an si ceva, de cand, n-am ajuns cu nimeni de pe site, intr-o asemenea situatie, desi....intru zilnic pe site.

Aaaaaaa, "BUNA DIMINEATA", hai ca s-a descoperit America!!! Asadar, elegant este sa iei in vedere si varinata: "DAR, MOTANELUL, O VREA SA SI-O TRAGA CU MINE?", pentru ca.....vedeti voi, are si motanelul un sistem de referinta, care credeti-ma: este infinit mai drastic decat al multor domnite "infricosate" de posibilitatea ca...motanelul, desi are un copil si o relatie, vrea se le "babardeaca". :):)

Una peste alta, fara a avea pretentia ca ceea ce scriu zilnic, are valoare de adevar absolut, totusi....din nou, ca de fiecare data, ma voi baza pe un lucru extrem de sigur: TIMPUL....numai el, o sa decida, daca pe acest blog, pun punctul pe "i" sau....mananc cacat :)

Asadar, desi apreciez mult "femeia", chiar si cea a zilelor noastre, care nu mai are aproape nimic in comun cu "femeia" atat de frumoasa, fina si feminina, de acum 20 de ani, TOTUSI, sunt obligat sa fiu echidistant si....sa pun semnul "EGAL" intre multe comportamente si categorii de femei si barbati, de pe site-ul de socializare, unde ne intalnim aproape zilnic. :)

Va pupicesc cu drag, mai trag o tigara si....imi bag "boticul" de motanel in plapuma :):)

CHIAR REGRETI, CE SPUI CA...REGRETI???

Buna seara, dragii mei!

In aceasta seara, imi este cam lene sa scriu, asa ca mi-am ales un subiect "usurel", anume: "CHIAR REGRETI, CE SPUI CA...REGRETI???"

Dragii mei, cel putin din umilul meu punct de vedere, intotdeauna am considerat, ca "numitoare comune" in comportamentul tuturor oamenilor, urmatoarele:

- prostia (cu randul, fiecare dintre noi, in anumite momente am dat dovada de prostie);

- GRESEALA (nu exista om pe acest pamant care sa nu fi gresit, unii mai mult, altii mai putin, unii mai rar, altii mai des....insa, cu totii am gresit);

Ok, in mod clar, GRESEALA exista in comportamentul fiecaruia dintre noi. In plus, multi dintre noi, considera ca atunci cand gresesc, in functie si de gravitate, este musai sa mergi sa te spovedesti la un preot (mai cu seama femeile, cred acest lucru).

Eu, mai modest in gandire, consider ca daca ai pus seara capul pe perna si stii ca ai gresit fata de cineva, nu trebuie decat sa-ti faci rugaciunea inainte sa te culci, sa ai dialogul tau cu Dumnezeu, sa-i aduci la cunostinta ca ai inteles GRESEALA si....sa nu uiti a-i multumi pentru ca te-a facut s-o intelegi. In plus, a doua zi, daca exista posibilitatea s-o "repari", vei proceda in consecinta, iar daca nu mai exista aceasta posibilitate, trebuie musai sa ai puterea sa privesti in ochi persoana careia i-ai cauzat un prejudiciu, de orice natura ar fi si.....sa rostesti din tot sufletul cuvantul IARTA-MA.

Va propun sa analizam un pic, semnele dupa care poti realiza daca cineva, intr-adevar regreta GRESEALA si....daca, intr-adevar o sa-si schimbe comportamentul pe viitor.

Ca de obicei, n-am sa incep a expune nu stiu ce "teorii" de 2 lei, ci va propun spre gandire, un moment trait de mine, real 100%.

In anul 2009, exact in ziua cand s-a nascut baietelul meu, dupa ce, tot drumul de la Spitalul Elias si pana acolo, am plans ca un copil in timp ce conduceam masina, alaturi de Jungle Man (personajul din comentariile mele), am intrat in Catedrala situata in cartierul Titan, langa supermarketul Bila, la o statie dupa cimitirul care este pe traseul autobuzului 311, cum mergi in directia Macarale), cei din cartier, sigur o cunosc.

Am intrat in acea Catedrala, dorind sa cumpar o icoana si o cruciulita (baietelul meu se nascuse de cateva ore) si....sa-i multumesc lui Dumnezeu ca, desi....traisem si.....traiam inca, o perioada crunta pentru existenta mea, dupa ce slabisem 10 kg, aratam ca un cadavru viu si ma "taram" ca un caine, a avut grija ca baietelul meu sa se nasca sanatos.

Ulterior, acelei zile, de cate ori simteam ca trebuie sa merg la acea Catedrala, ma urcam in masina si ma indreptam spre ea, sa ma rog lui Dumnezeu si sa discut cu EL, Catedrala fiind si foarte aproape de mine, la 5 minute de mers cu masina).

Asa s-a intamplat si in acea zi, de care am sa va povestesc acum, cred ca se intampla prin luna mai sau iunie 2010 (uite ca nu mai retin exact). Asadar, ma aflam, din nou, in interiorul Catedralei, stateam in genunchi in fata Altarului si ma rugam la Dumnezeu, avand un dialog cu EL.

La un moment dat, aud o voce de barbat care rosteste in soapta:

"Ce ai sa-mi spui? Despre ce este vorba?"

Initial, pentru ca....din ce vazusem cand am intrat, credeam ca sunt singur in Catedrala, n-am realizat de unde vine acea voce de barbat, insa....imediat am auzit o voce de femeie, care tot in soapta, a rostit:

"Eeeee, parinte, am niste pacate sa-ti destainuiesc"

In acel moment, am realizat foarte clar ca, pe un scaun, in partea dreapta a Catedralei, o femeie se spovedea.

Ok, puteti sa ma judecati, sa ma faceti cum vreti, insa....fara sa vreau, am auzit ce a raspuns femeia dupa ce preotul a intrebat-o ce fel de pacate are sa-i destainuiasca:

"Eeeee, parinte, am pacate grele. Am facut betii, am facut sex anal si sex in grup".

Din nou, judecati-ma cum vreti, insa....cand, fara sa vreau (imi aduc aminte ca m-am si enervat pentru ca imi place sa fiu singur in biserica cand vorbesc cu Dumnezeu), am auzit ce a rostit in soapta acea femeie, n-am mai putut sa-mi fac nicio rugaciune, pur si simplu m-a bulversat, pentru ca....nu ma asteptam sa fiu martorul unei asemenea spovedanii.

Instant, mi-am spus in minte ca...."Uite ce femeie deosebita, in acceptiunea ei a considerat ca a GRESIT si....a simtit nevoia sa se spovedeasca, inainte de a-si indrepta GRESEALA".

Insa, imediat...am ramas cu gura cascata, asistand la continuarea dialogului:

Preotul ii spune: "Asa este, ai pacatuit grav si ai facut bine ca te-ai spovedit. Sa tii post si rugaciune".

Ce credeti voi ca-i spune acea femeie, preotului???

"Parinte, N-AM VRUT SA PACATUIESC (!!!!!!), INSA.....STITI CUM SUNT BARBATII, ITI CER SA FACI SEX ANAL, SA FACI SEX IN GRUP, SA FACI SEX ORAL SI SA BEI CU EI" (!!!!!!)

Baiiiiiii, fratilor, cand am auzit ce i-a spus distinsa "doamna" preotului, imi venea sa ma ridic si s-o iau la palme.

Am vazut "rosu" in fata ochilor si imi era sila ca ma aflu in aceeasi biserica cu o astfel de persoana.

N-am plecat din Catedrala, ci m-am asezat cumintel pe unul dintre scaunele existente, asteptand sa iasa de sub "sutana" preotului si....sa-i vad "moaca".

Pana a iesit, incercam sa mi-o imaginez, daca are fata de "penala" sau....de mironosita, pe care, daca indraznesti s-o intrebi pe strada cat este ora, se uita la tine de parca, ai vrea s-o violezi.

Nu stiu de ce, am pariat ca....ARE O FIGURA DE MIRONOSITA :):)

Dupa 2 minute, a iesit de sub "sutana" preoteasca, o distinsa doamna, exact asa cum mi-o imaginam a fi, adica....cu o figura de "ingenua" si mironosita, nici cu un fulg sa n-o atingi, plecand "tantosa" din Catedrala.

Cu ocazia asta, mi s-a confirmat inca o data ca, tocmai MIRONOSITELE, sunt infinit mai "penale" decat, culmea....cele pe care, chiar ele, le arata cu "degetul", insa....nu asta este important.

Cu adevarat important, este sa intelegeti ca....TOCMAI, PRIN SCUZELE PE CARE A INCERCAT SA-SI EXPLICE BETIILE SI SEXUL IN TOATE FELURILE CU PUTINTA, A ARATAT FOARTE CLAR CA, NU-SI ASUMA GRESELEILE, CI....S-A SPOVEDIT DIN COMPLEZENTA, INCERCAND ASTFEL, SA SE AUTOSUGESTIONEZE CA A SCAPAT DE PACATE.

Fie vorba intre noi, acele pacate ale ei, imi par infinit mai mici decat pacatul de a AMAGI, DE A MINTI, DE A FI IPOCRIT, DE A FI DUAL IN COMPORTAMENT, samd.

Insa, inchei acest mesaj, intrebandu-va:

Dupa "demonstratia" data de distinsa doamna, care a gasit imediat vinovatii, anume, barbatii, credeti voi ca regreta in vreun fel pacatele (ma rog, cele in acceptiunea ei) si....n-o sa le mai repete???

Bai, fratilor, ca sunt idiot, deja o stiti cu siguranta, insa....as pune ramasag ca, din luna mai sau iunie 2010, pana in aceasta seara cand scriu acest comentariu, distinsa doamna, a mai repetat cu siguranta "pacatele" pentru care s-a spovedit.

SA TINETI MINTE:

Cand cu adevarat simti ca vrei sa te schimbi, NICIODATA, DAR....ABSOLUT NICIODATA, NU VEI INCERCA SA GASESTI SCUZE PENTRU CEEA CE CONSIDERI CA AI FACUT GRESIT !!!!

Credeti cumva ca, daca, intamplator, as cunoste-o pe distinsa doamna, ar recunoste vreo data ca, in comportamentul ei, au avut loc toate cele spuse preotului????

:):):):):) Imi vine sa rad. :):)

Ooooooo, nici vorba, sa vezi ce mi-ar mai baga din "top" cu d-alea "grelele".....iubire, relatie serioasa, spiritualitate, rostind atat de duios "Motanele, tu vrei doar sex de la mine, pentru ca ai o relatie", etc, etc, insa.....daca as privi-o in ochi, fie si pentru 1 minut, as sti, tot ce a stiut si preotul :):):)

Intotdeauna am fost extrem de intelegator cu GRESEALA (cu totii putem fi rataciti un timp), insa....am fost neiertator, atunci cand mi-am dat seama ca, respectivul, nu numai ca nu-si recunoaste vina, insa....nici nu vrea sa se schimbe, in ciuda a tot ce rosteste in discutii. :):)

CONSOARTA MEA.

Buna seara, dragii mei!

In seara asta, voi scrie despre "CONSOARTA MEA". Cum am ajuns la acest subiect, o sa intelegeti imediat. :):)

AVERTISMENT: In randurile ce urmeaza, voi fi destul de sarcastic, poate chiar....foarte sarcastic, asa ca, cei care, nu doresc sa ma urmareasca in astfel de ipostaze, le sugerez a se opri din citit si....a se reorienta catre, spre exemplu, comentariul scris ieri, despre regretatul Cristian Paturca.

In plus, pentru cititorii fideli ai blogului, care continua sa citeasca, imi cer scuze anticipat, daca vor considera ca am fost prea sarcastic, socandu-i...din nou. (stiti ca, daca nu sunt provocat, sunt un "dulce", cum multi ati recunoscut acest lucru, la telefon).

Pentru cititorii, care au intrat prima data pe acest blog si....continua sa citeasca, deasemenea imi cer scuze anticipat, pentru faptul ca....isi fac "botezul" tocmai cu un comentariu atat de sarcastic.

Pe buna dreptate, poate ca multi dintre voi, va intrebati, cum de am ajuns la acest subiect...CONSOARTA MEA??? :):)

Va explic pe scurt. Azi, m-a mancat in cur si....la rugamintea unei doamne de pe site, am comutat discutia pe mess (pe care-l detest). Am spus bine....m-a mancat in cur. Tipa, 35 de ani, casatorita, avand pe site un profil fara poza reala. Ajunsi pe mess, mi-a trimis 3 poze, cu rugamintea de a nu le salva, desi...oricum, foarte rar salvez, iar cand o fac, cer permisiunea inainte. Apoi, a continuat discutia (in fine, surogatul, pentru ca pe mess, nu se poate purta o discutie consitenta), dar care....din pacate, pe final, a degenerat intr-un potop de acuze si invective la adresa motanelului.

Dupa ce, distinsa doamna a fost foarte mirata ca nu-i cer telefonul (uite ca ei, nu i l-am cerut), mi-a aruncat-o in gluma (asa am crezut), dupa cum urmeaza:

"Motanele daca vreo data o sa am chef de tine o sa ne giugiulim un pic. Fii pe faza".

Cand am citit, am ras cu gura pana la urechi de siguranta cu care mi-a scris acele cuvinte distinsa doamna, care, precum multe altele, cand interactioneza cu un barbat pe site, ajungand cu dicutia la posibilitatea unei apropieri intime, iau in calcul doar varianta "Daca...VREA EA", nu si cealalta varianta "Daca...VREI SI TU, CA BARBAT", asa ca i-am trimis o serie de emoticoane cu rasul acela pana la urechi.

Parca, am fript-o cu fierul "rosu". Din acel moment, a inceput "tirada" asupra-mi, prin a-mi spune ca a "frunzarit" blogul meu, ca fac pe desteptul, crezand ca le stiu pe toate (evident, n-a citit si titulatura blogului meu), si....cel mai important (!!!), ca sunt un porc mincinos, care....nicaieri pe site sau blog, nu mentionez faptul ca sunt casatorit.

Initial, din nou, am ras, raspunzandu-i distisei doamne ca, NU SUNT CASATORIT, insa....am o relatie de 19 ani, pe care niciodata nu am ascuns-o, din contra, am specificat acest lucru si pe blog, in comentariile mele. Spunandu-i aceste lucruri, firesc, am crezut ca "neclaritatea" s-a rezolvat.

Insa, n-a fost deloc asa. A continuat "tirada" de invective la adresa mea, facandu-ma un porc mincinos, care vreau sa profit de proastele care pun botul si-mi citesc blogul, ca asa suntem toti barbatii, niste imputiti, cu ochii dupa toate taraturile, etc, etc, etc.

Acum, am sa va rog, a-mi permite sa-i raspund distinsei doamne:

"Draguto" (cititorii fideli ai blogului, stiu cum se citeste acest termen), pentru tine si....altele ca tine (din pacate, nu esti singura), fac urmatoarele precizari, INCA O DATA, in mod public, dupa cum urmeaza:

a) Daca am o relatie?

Raspuns: Da, am o relatie de 19 ani. ("Draguto", am spus ca am o relatie de 19 ani, nu....ca am o relatie cu o tipa de 19 ani. Vezi, sa nu intelegi gresit!!!).

b) Cine este doamna, cu care am o relatie?

Raspuns: Tipa bruneta din poza de mai jos.



c) Daca, consoarta mea, stie ca am cont pe site si blog?

Raspuns: Da, stie.

d) Daca-mi citeste blogul?

Raspuns: Nu, nu-mi citeste blogul, deoarece, nivelul ei intelectual, este cu mult peste modestu-mi, asa ca, nu se incurca cu "firimituri".

e) Daca ne iubim?

Raspuns: Ne respectam. (in fine, asa-mi place sa cred)

f) Daca comunicam?

Raspuns: Destul de rar si foarte succint, pentru ca exista unele "neajunsuri" de ambele parti, dupa cum urmeaza:

- eu, nu suport, repetativitatea cuvantului "deci" si....a sintagmei "ma laaaasi?". In plus, am si imense carente, prin care-i produc dezamagiri crunte consoartei mele, de genul, ca.....nu stiu cine-i Evelin Badea (nici acum n-am retinut, desi....am scris un comentariu pe blog, avand-o ca subiect);

- consoarta mea, nu suporta in discutiile cu mine, utilizarea unor cuvinte de genul: ireductibil, irefutabil (termen, pe care-l considera ca "suna" foarte urat), mirobolant (cica...ma dau mare, cand il uzitez), trepanatie (mi-a spus ca n-o sa stea acum cu Dex-ul in mana, cand vorbeste cu mine), samd.

Si....ca sa nu ne "calcam" pe coada, fiecare comunica in felul sau....dar, in directii opuse :):) ATENTIE: Stiu, "draguto", aici am fost prea subtil pentru bucatica de creieras ce ti-a mai ramas dupa trepanatie, asa ca....roaga si tu pe cineva sa-ti "traduca". :):)

g) Daca ne certam?

Raspuns: In prezent, "NU", pentru ca....nu vreau sa mor (am probleme mari cu tensiunea).

"Draguto", dupa toate aceste precizari, crezi ca este suficient???? Sau....macar, de data asta, destul de clar??? :):)

RAMAS BUN....CRISTIAN PATURCA !!!

Buna seara, dragii mei!

In seara asta, voi scrie cel mai trist comentariu de cand am deschis acest blog, intitulat "RAMAS BUN...CRISTIAN PATURCA".

Sunt foarte trist si nu glumesc cand spun ca-mi lacrimeaza ochii, aducandu-mi aminte de momente absolut superbe pe care le-am trait candva. Ar fi bine sa cititi cu atentie acest comentariu, sa priviti pozele postate si sa ascultati melodia.

Uffffff, sa incepem.

Poate, multi dintre voi stiti ca azi a fost inmormantat CRISTIAN PATURCA. Imi place sa cred ca, tot la fel de multi, aveti idee de ce a reprezentat acest barbat, in anii 1990, intr-o perioada in care sperantele si entuziasmul romanilor, erau uriase.

Hai, sa-l vedem pe regretatul Cristian Paturca:



Pe CRISTIAN PATURCA l-am cunoscut in 1990, cu ocazia manifestatiei din Piata Universitatii. Aveam 17 ani si....alaturi de zeci si zeci de mii de bucuresteni, in fiecare seara (!!!), timp de peste o luna de zile, mergeam in locul mentionat mai sus.

Acum, la peste 20 de ani distanta, nu voi face comentarii asupra fenomenului din Piata Universitatii, insa....voi spune doar atat:

ATUNCI, IN FIECARE SEARA, ZECI DE MII DE INIMI, BATEAU LA UNISON, ZECI DE MII DE OCHI, LACRIMAU LA UNISON, ZECI DE MII DE SUFLETE, CANTAU LA UNISON CU LUMANARILE IN MANA SI.....SPERAU !!!

Sperau, exact, sa nu ajungem sa traim, ce....culmea ironiei, traim azi.

CRISTIAN PATURCA, ASUMANDU-SI TOATE RISCURILE CARE CHIAR EXISTAU (!!!!) LA ACEA VREME, canta din balconul Universitatii, in fata a zeci de mii de oameni, incercand sa transmita un "mesaj" catre intreaga tara.

Azi, pentru posteritate, a ramas ca emblematica, melodia "Imnul Golanilor", compusa si cantata de regretatul cantaret, insa....personal, cred ca o alta melodie, compusa si cantata tot la acea vreme, defineste mult mai bine, sufletul lui Cristian Paturca.

Melodia se intituleaza "GOLAN POST-MORTEM", pe care, daca vreti s-o ascultati in timp ce cititi acest comentariu (dureaza 5 minute, trebuie doar sa dati un click), este redata mai jos:



Aceasta melodie, pe langa multe altele, era cantata in fiecare seara in Piata Universitatii, in fata a zeci de mii de ochi care lacrimau si a zeci de mii de inimi ce bateau la unison....sperand !!!







Desi, abia iesiti din "bezna" comunista, sufletul acelei manifestatii din Piata Universitatii, erau TINERII, studenti si elevi, secondati si priviti cu admiratie de parintii lor.

Acei tineri in frunte cu CRISTIAN PATURCA, aveau aceeasi varsta cu cei care azi, se drogheaza prin cluburi, nu-i mai leaga nimic in afara de betii crunte si dezmat, a caror inimi nu mai vibreza, a caror sentimente nu mai exista, ci...doar dorinta de a "bifa" cat mai multe pitipoance de "2 lei" sau....nerezidenti cu "malai".

Dar, nu ei sunt de vina, ci...noi, cei mai in varsta ca ei, care n-am reusit sa le imprimam acea stare sufleteasca care o nutream noi, cu 20 de ani in urma.

Din pacate, azi, toti degeneratii dicteaza regulile pe "sticla" si pe "hartie", iar mesajele....vin tot de la ei. Dezastrul acestui genocid spiritual il vom resimti la nivel de natie, cu mult mai devreme decat ne inchipuim.

Ascultand melodia "Erou post-mortem", acum, in timp ce scriu acest comentariu, imi curg lacrimile pe obraji, aducandu-mi aminte de momente exponentiale pentru existenta mea, traite acum mai bine de 20 de ani, in Piata Universitatii.

Acum 20 de ani, eram "modest" imbracati, mergeam cu metroul, aveam priviri usor "haituite" si speriate de ce traiam, insa.....in acele momente cand cantam in Piata Universitatii cu lumanarile in mana alaturi de CRISTIAN PATURCA.....eram uniti, extrem de uniti. Inimile noastre bateau la unison, aveam acelasi crez, simteam la fel si.....nu simteam frica

Azi, nu mai exista asa ceva. Nu pot generaliza, insa....totusi, sa nu ne mintim si sa acceptam realitatea.

Din nefericire, oameni "curati" sufleteste si idealisti precum CRISTIAN PATURCA, nu se mai nasc, iar....si daca se mai nasc, niciodata nu vor mai avea posibilitatea sa-si transmita "mesajul", neavand loc, de gretoasele NULITATI INTELECTUALE SI SPIRITUALE, care stapanesc cu autoritate, aproape tot ce inseamna "televizor" si "ziar" in Romania. Iar mai nou....si taramul virtual.

Ca o ironie a sortii, azi, CRISTIAN PATURCA, ne-a "parasit", bolnav si sarac, iar probabil, in timp ce acesta era "coborat" in pamant, EI....MULTI DINTRE EI, cei care acum 20 de ani, il faceau "golan", isi numarau milioanele de euro din conturi si dadeau un "scurt".....unei "bunaciuni" cu figura de idioata.

Simt o frustrare uriasa, insa...voi mai asculta inca o data melodia "Erou post-mortem", iar dupa ce-mi voi sterge lacrimile de pe obraji, voi rosti din tot sufletul si cu toata fiinta mea:

RAMAS BUN....CRISTIAN PATURCA !!!!

NU TE VOI UITA NICIODATA, IAR IN INIMA MEA VEI RAMANE PE VECIE...."GOLAN POST-MORTEM" !!!