Buna seara, dragii mei!
Stiu, si imi cer scuze! In ultima vreme (si nu putina), am ramas clar "corijent" la scris. Trebuie sa recunosc ca nu prea am mai cautat sa-mi fac timp pentru a scrie, iar acest lucru, pe viitor, in masura posibilitatilor, voi incerca sa-l corectez.
Astazi, as scrie tot despre MINCIUNA SI MINCINOSI.
Si as incepe cu o intrebare:
Ce credeti ca este mai grav? Sa minti, sau sa continui a nu recunoaste ca ai mintit, arunci cand MINCIUNA a fost demonstrata irefutabil?
Bai, sa minti (altfel decat banalele minciuni spuse, spre exemplu...sefilor) CONSIDER CA ESTE FFF GRAV!
Dar accept ca fiecare alege s-o faca sau nu, in functie de felul in care este obisnuit a trai, de respectul pe care-l are pentru persoana pe care o minte, de riscul pe care si-l asuma cand o face samd.
Insa nu voi accepta ABSOLUT NICIODATA pe aceia care, dupa ce au mintit, iar ulterior, au fost prinsi cu minciuna, (demonstrata irefutabil) CONTINUA A NU RECUNOASTE CA AU MINTIT, prevalandu-se de cele mai penibile "strategii".
Cand, prins cu minciuna fiind, CONTINUI A SFIDA SI A NU RECUNOASTE, practic, faci cea mai pura demonstratie ca esti o persoana lipsita de orice picatura de caracter si constiinta. Nu mai vorbesc de faptul ca, cel mintit, nu conteaza pentru tine nici cat "negru" sub unghie.
Acea vorba din batrani care spune ca....MINCIUNA RECUNOSCUTA ESTE PE JUMATATE IERTATA, contine o uriasa doza de adevar.
Poate, poti intelege, sau macar poti incerca sa intelegi de ce ai fost mintit, insa niciodata nu vei putea intelege, de ce, cel care te-a mintit, NICI DUPA CE I-AI DOVEDIT IREFUTABIL minciuna, sub nicio forma nu are de gand sa ridice mana cu fair play!
Opinez ca nu, MINCIUNA, in sine, te enerveaza cel mai tare (e clar ca nu-ti pica bine) ci JALNICELE INCERCARI ALE MINCINOSULUI DE A FACE ORICE POSIBIL PENTRU A NU RECUNOASTE CA A FOST PRINS CU MINCIUNA, pur si simplu, te scot din minti!
Nu o data, am privit stupefiat demonstratii de TUPEU MAXIM, in care, culmea, cel prins cu minciuna, se enerva, ridica tonul, sau chiar facea un scandal monstru, inclusiv, nu se sfia sa devina violent, se vaicarea ca "nu mai poate", sau arata cu degetul spre cel care ii demonstrase ca mintise, considerandu-l un hartuitor.
De ani buni am ales sa nu mai mint! Poate si pentru ca am avut SUPLICIUL de a cunoaste in amanunt efectele devastatoare ale minciunii.
Dar accept ca nu toti oamenii pot fi ca mine! Asadar...accept si minciuna! Exista si va exista!
Insa niciodata, toleranta mea, nu va fi alta decat....ZERO...fata de cel prins cu minciuna, si care, in loc sa ridice mana cu fair play, continua demonstratia de SFIDARE ABSOLUTA!
Din pacate, am cunoscut si astfel de oameni! Nu au limita!
De aceea ii consider...IRECUPERABILI!
Bineinteles, DOAR O PARERE!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Minciuna este si denaturarea intentionata a adevarului avand ca scop inselarea cuiva, inclusiv ati insela partenera de viata fara a recunoaste.., minciuna imbraca multe forme..minciuna atrage indoiala, lipsa confortului psihic...minciuna depistata la partenerul de viata in relatia de cuplu te face paranoic, anxios ...., te oboseste si distruge atat un castel din nisip, cat si unul din caramizi.
RăspundețiȘtergereDaca toleranta ta este zero, ce de ai o relatie cu o astfel de femeie care te-a mintit si care nu si-a recunoscut minciunile?
RăspundețiȘtergereAi avut supliciul de a cunoaste in amanunt efectele devastatoare ale minciunii in relatiile cu femeile ptr ca tu la randul tau nu ai jucat cinstit in relatia oficiala pe care o ai...si tu ai mintit la randul tau..iar, mai devreme sau mai tarziu totul in viata se plateste.
RăspundețiȘtergeremai scrie-ne si noua ceva! Este deja luna februarie si nu e nimic nou
RăspundețiȘtergere