Buna seara, dragii mei!
Dupa cum va spuneam aseara, vreau sa scriu cateva cuvinte despre "lotul" celor 8 oameni din fotbal condamnati definitiv la pedepse cu inchisoare cu executare. In randurile ce urmeaza nu-i voi lua pe rand ci ma voi opri asupra a doar doi dintre ei: GIOVANI BECALI SI GICA POPESCU.
Giovani Becali. Cine nu-i cunoaste viata? Din auzite sau chiar din povestirile sale. Cred ca foarte putini. Iar daca ii cunosti viata, este imposibil sa te mire ca, din nefericire, a ajuns si la acest "capitol" al existentei sale. Axiomatic, a fost un risc asumat inca din tinerete. Priviti prin comparatie pozele de mai jos:
Am sa rostesc un singur cuvant: SCARFACE si....mi-e greu sa cred ca ar mai fi nevoie sa adaug ceva. Poate doar faptul ca, dintre toti oamenii din fotbalul romanesc care isi traiesc viata dupa modelul SCARFACE, singurul care avea o mare doza de autenticitate era Giovani Becali. Restul....mai mult decat penibili.
Gica Popescu
Cine nu a auzit de Gica Popescu? Si....nu doar in Romania. Daca merg in "templul" fotbalului din Barcelona si, iau la intamplare unul dintre cei peste 100.000 de spectatori care asalteaza tribunele la orice meci, intrebandu-l cine este Gica Popescu, fara doar si poate, raspunsul ar veni negresit:
PRIMUL CAPITAN STRAIN (!!!) DIN ISTORIA ECHIPEI BARCELONA.
Sa privim niste poze.
Daca pentru Gica Popescu din prima poza AM TOT RESPECTUL PE CARE FIINTA MEA IL POATE EMANA, pentru Gica Popescu din a doua poza, pe langa faptul ca nu mai exista absolut niciun gram de respect, in plus, ca sa nu fiu prea dur....exista si un profund sentiment de lehamite.
Viata lui Gica Popescu in comparatie cu cea a lui Giovani Becali, in marea majoritate a timpului a fost diametral opusa. Daca primul a obtinut notorietatea si averea doar prin MUNCA SI URIASE SACRIFICII, in cazul celui de-al doilea, din decenta si bun simt pentru situatia actuala, am sa ma limitez a spune ca.....am retineri suficiente.
Asadar, "capitolul" din viata lui Gica Popescu la care a ajuns in aceste momente, nu numai ca nu a fost asumat vreodata de catre impricinat dar nici macar...PRECONIZAT. Nu avea cum. Daca s-a ajuns in acest moment, vina ii apartine in exclusivitate. Poate va intrebati de ce?
Raspunsul este unul singur, si are legatura cu o vorba veche din batrani: AI GRIJA CU CINE UMBLI !!!
Ok, inteleg ca poate o parte insemnata in ceea ce priveste contractele avantajoase de care a beneficiat Gica Popescu in lunga perioada in care a activat in fotbalul european se datoreaza priceperii cu care Giovani i-a negociat "situatia". Insa pentru acest serviciu, impresarul, in mod categoric a fost platit corect. Mai mult, in momentul in care a ajuns sa "agate ghetele in cui", reputatul fotbalist avea in conturi atatia bani incat nici 3-4 generatii dupa el, nu ar fi putut sa-i consume, chiar si ducand o viata mai mult decat imbelsugata.
COTITURA IN DESTINUL LUI GICA POPESCU, din umilu-mi punct de vedere, a fost in momentul in care, retragandu-se din viata de fotbalist, a considerat ca are calitatile necesare pentru a deveni om de afaceri, copiindu-l pe Giovani Becali. Din acel moment a inceput declinul. A facut numai afaceri dezastruoase in special pe piata imobiliara. N-o spun eu, o spun specialistii. Apoi, si-a contruit acea GROTEASCA CASA (in viata mea nu am vazut ceva mai chici, nici macar castelele romilor) cu care si-a dorit sa se alinieze "trendului" dictat de prietenul sau. Iar de departe, cea mai mare greseala pe care a facut-o, a fost atunci cand a acceptat sa intre in hora "obiceiurilor" in ceea ce priveste transferurile de jucatori romani peste hotare.
Fratilor, daca in cazul majoritatii celor ce au riscat cu astfel de "obiceiuri" poate fi acceptata explicatia ca, fara asumarea unui astfel de risc, respectivii, n-ar fi avut absolut nicio sansa sa parvina si, implicit, sa traiasca o viata de lux, in cazul lui Gica Popescu, nu pot exista din punct de vedere logic decat doua explicatii: LACOMIA SI....PROSTIA CRUNTA !!! El era un om mai mult decat bogat si respectat. Nu avea absolut niciun motiv sa apeleze la astfel de "obiceiuri".
In ciuda acestui fapt, notorietatea si valoarea-i sportiva recunoscuta unanim, coloborat cu faptul ca a platit imediat prejudiciul produs statului, a facut ca sentinta data de judecatori sa fie INCHISOARE CU SUSPENDARE. Practic, in acel moment, neplacutul "episod" se putea incheia insa...nici de aceasta data Gica Popescu nu a stiut sa se opreasca, actionand "RECURSUL".
Mai mult, desi orice om inzestrat cu o minima inteligena si ratiune ar fi realizat inca de acum cateva luni de zile ca, pierderea sefiei ligii de catre Mitica Dragomir, coroborat cu anuntul de retragere din fruntea federatiei a lui Mircea Sandu, nu s-a datorat nici pe departe vointei impricinatilor ci....unor semnale clare ca ASA NU SE MAI POATE si....dupa mai bine de 20 de ani, un sange proaspat trebuie sa irige fotbalul romanesc, Gica Popescu, in ciuda tuturor mesajelor primite mai direct sau "mai printre randuri", DIN NOU nu a stiut sa se opreasca, mentinandu-si candidatura la postul de presedinte al federatiei, a carei sustinere foarte puternica venea exact din partea celor care reprezentau "trecutul".
Consider necesar a mai mentiona (fara alte comentarii) doar faptul ca ieri, 4 martie, cu doar o zi inainte de alegerile de la federatie, Gica Popescu a primit decizia magistratilor la RECURSULUI FORMULAT CHIAR DE EL: 3 ani si o luna de inchisoare, de data aceasta...cu "executare".
Multi spun ca tot ceea ce s-a intamplat in aceste zile ar putea reprezenta oricand scenariul unui film de succes, referindu-se bineinteles la faptul ca, ieri, pana sa se dea verdictul, Gica Popescu se pregatea ca doar peste o zi sa devina seful federatiei (ziaristii spotivi sustin fara doar si poate ca batalia era ca si castigata) iar in plus, tot in acea zi, din postura de nou sef al fotbalului romanesc, seara, la meciul amical Romania - Argentina, urma sa dea mana cu marele Messi.
Corect, doar daca privim partea total neimportanta a problemei. Din umilu-mi punct de vedere, as face total abstractie de tot ceea ce urma a se intampla azi si as spune simplu, daca m-as referi, bineinteles, la un posibil scenariu de film: DRUMUL DE LA STATUTUL DE PRIMUL "CAPITAN STRAIN" AL ECHIPEI BARCELONA LA...STATUTUL DE PUSCARIAS.
Orice "mediocru" poate ajunge printr-un joc de "culise" sau nu, presedintele federatiei de fotbal, insa ii numeri pe "degete" pe fotbalistii straini care au avut onoarea sa poate pe brat banderola de "capitan" al echipei Barcelona. Dar sa mai fi si...PRIMUL.
Un "drum" cu adevarat trist insa...doar din vina exclusiva a impricinatului. Lacomia si prostia de cele mai multe ori, nu au limita.
Bineinteles, DOAR O PARERE.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mirciulica nu stiu cum faci dar mereu reusesti sa pui punctul pe i. Fiecare zi o incep cu o cafea si blogul tau. Si mi-am molipsit si colegele. Pupici
RăspundețiȘtergere