Acum cateva saptamani, pe cand ma aflam la Poiana Brasov impreuna cu niste prieteni, mi s-a propus o calatorie la Manastirea Prislop, locul unde este inmormantat PARINTELE ARSENIE BOCA. Am acceptat, desi era prima data in viata cand urma sa plec in pelerinaj.
Asa ca, vineri seara, am mers la Ciolpani (la prietenii mei), unde am si inoptat. Dupa cateva ore de somn, sambata dimineata, pe la ora 5, am plecat spre Manastirea Prislop.
Am ales sa plecam pe DN 1, pentru ca hotarasem ca...in drum spre Prislop, sa mai facem o oprire si la SCHITUL SINCA VECHE, unde se afla moastele Sfantului Nectarie.
Frumusetea si linistea pe care am gasit-o la schit, nu pot fi descrise in cuvinte. Ceva deosebit!
Dupa vreo jumatate de ora petrecuta acolo, ne-am continuat drumul spre Prislop. N-am prins deloc aglomeratie, iar autostrada de la Sibiu pana aproape de Hateg, ajuta foarte mult.
Sincer, aveam emotii! Abia asteptam sa ajung la Prislop, pentru a vedea mormantul Parintelui Arsenie Boca, iar, in plus, dupa cum v-am spus, era si primul pelerinaj din viata mea.
Cu cativa km inainte de a ajunge la Prislop, am facut o oprire pentru a manca, dar nu intr-un local ci...pe capota masinii! Sincer, desi nu am mai mancat niciodata pe capota masinii, mancarea mi-a mers la suflet.
Ajunsi la Prislop, dupa ce ne-am chinuit un pic sa gasim locuri de parcare (era destul de aglomerat), am intrat in manastire si ne-am asezat la coada formata pentru o rugaciune la mormantul PARINTELUI ARSENIE BOCA.
Cat am stat la coada, pe langa faptul ca nu am simtit oboseala, o liniste deplina mi-a cuprins sufletul.
Dupa ce m-am inchinat la mormantul sfantului parinte, m-am indreptat spre PESTERA SFANTULUI IOAN DE LA PRISLOP, coborand vreo 60 de metri, pe o poteca ingusta, facuta in munte.
Suberb!
Cand am plecat de la Manastirea Prislop, se facuse ora 16, iar drumul inapoi spre Sibiu (acolo unde facusem rezervare la hotel) mi s-ar fi parut extrem de obositor (aveam 11 ore de cand eram pe drum), daca nu ar fi existat autostrada. Asa, insa, a fost ok.
Dupa ce m-am cazat la hotel, nu am avut prea mult timp de pierdut pentru ca...un tanar din grupul nostru URMA SA-I CEARA "MANA" PRIETENEI SALE. (abia cand am plecat de la manastire, am aflat despre intentia respectivului)
Dupa ce s-a "nenorocit", viitorul mire ne-a invitat la un restaurant in Centrul Vechi al Sibiului. Si, uite asa, s-a facut ora 23, iar ochii mei nu mai voiau sa stea deschisi. :))) Eram rupt de oboseala!
Piciul meu era foarte amuzat de situatie! Mai ales cand...viitorul mire s-a asezat in genunchi si, intreband-o pe prietena sa, daca vrea sa-i fie sotie, i-a pus acesteia, inelul pe deget. :)))
Duminica dimineata, dupa un mic dejun luat la hotel, am mers la Gradina Zoologica din Sibiu. Impresionanta!....mai ales prin locul unde este situata.
Apoi, dupa ce am luat "pranzul" la Restaurantul Benjamin (recomand, atunci cand ajungeti la Sibiu), am plecat spre Bucuresti, de data aceasta, alegand traseul Sibiu-Ramnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti, unde Valea Oltului, acum, toamna, ofera o priveliste absolut minunata!
Bineinteles, DOAR O PARERE!
Postări
Mircea mă bucur pentru tine că ai ajuns la Prislop,mai ales după cumpăna prin care ai trecut in urma cu mai mult timp.Am fost si eu acum cîțiva ani si am fost foarte impresionată de linistea de acolo si de frumusețea locului pot să spun ca e UNIC pentru mine in Romania.Iti spun acest lucru pentru ca acolo am observat ceva la oameni,acolo nimeni nu tipa, nu se cearta,nu se împinge si nu intra in față altuia, care sta la rînd,asa cum se întîmplă peste tot in țară.M-am intrebat mereu de ce acolo romanii sunt educați si in alta parte se sfisie ca hienele?Poate ai tu un raspuns că eu nu l-am gasit pînă acum.Silvia
RăspundețiȘtergereCalatoria la Prislop a fost o binecuvantare. A fost ceva pe care nu l pot descrie in cuvinte.
Ștergere