...

...

...

...

.

Incercati sa nu-mi judecati blogul dupa "coperti". De cate ori am scris (este drept, in ultimii ani din ce in ce mai putin), m-am exprimat intr-un mod foarte sincer, pentru ca eu, spre deosebire de ffff multi "sobolani" care doar se dau "asumati"....chiar sunt! Am facut foarte multe greseli in viata, poate ca si din acest motiv m-am pricopsit acum ceva ani cu un infarct si un stop cardiac, dar le-am recunoscut si mi le-am asumat fara sa "clipesc" si fara sa-mi pese ca pot fi judecat extrem de aspru, culmea!!!, de oameni care, poate, au gresit mult mai grav decat am facut-o eu, dar nu vor recunoaste vreodata! Si, nu in ultimul rand, de cate ori am scris, nu am urmarit vreun castig material, pentru ca nu m-a interesat niciodata acest aspect!

.

.

joi, 25 februarie 2016

ICRE NEGRE, SOMON, RATA CU PORTOCALA...DAR UNDE-S CEAFA SI MITITEII?

Buna seara, dragii mei!

Astazi, mi-am adus aminte cu amuzament de o faza petrecuta acum vreo 20 de ani. Am sa va povestesc si voua.

Niciodata n-am fost un gurmand. Sunt foarte putin pretentios la mancare. Cand eram tanar (stiu parerea generala ca la 43 de ani esti tanar, dar v-am spus ca o consider o tampenie), daca aveam in farfurie cartofi prajiti, alaturi de orice...cateva bucati de parizer, salam, oua, poate un snitel, o pulpa de pui samd....ERAM SUPER MULTUMIT.

La sfarsitul anului 1997 am participat la un revelion desfasurat la un restaurant "basinos" (adica plin de fitze). Prima data mi-a fost pusa in fata o "gustare" rece, dar nu traditional romameasca, ci ceva de neconceput pentru mine...icre negre, niste rulouri cu o crema din nu stiu ce peste, ficat de rata, precum si alte hidosedii cu "eticheta" scumpa. Bineinteles ca nu m-am atins de nimic, multumindu-ma cu niste alune existente pe masa, si inca un pahar de coca cola. (nelipsit la acea vreme)

A mai trecut ceva timp si a venit felul doi. SOMON CU NU STIU CE. Pfff...eu nu mananc, si nu mancam nici atunci, asa ca am spus "pas" si la al doilea fel de mancare, multumindu-ma, desigur, cu inca un "pumn" de alune si inca un pahar cu coca cola.

Si a venit si felul trei. RATA CU PORTOCALA! Bai, cand am vazut farfuria, mi-a venit sa ma ridic si sa arunc cu ea in ospatar (desi, saracu', nu avea vreo vina). N-am violentat ospataru' in niciun fel, insa i-am facut semn discret sa vina pana la mine. Cand a ajuns langa mine, nu la fel de discret (deja depasisem norma de discretie de care eram capabil), i-am spus asa:

"Maestre, fii bun si indeplineste-mi o dorinta! Ajuta-ma sa nu lesin de foame! Fa-mi, fratele meu, niste cartofi prajiti, pune o ceafa langa ei, doi mititei, si, sa nu uit, adauga si un ou ochi". Poti face treaba asta pentru mine?".

Se holba saracu' ospatar la mine, de parca il vazuse pe Papa de la Roma. Apoi mi-a spus:

"Nu v-a placut mancarea? Pentru ca am avut numai delicatese."

Desi au trecut aproape 20 de ani de atunci, tin minte de parca s-a intamplat ieri. Era ceasul trecut de 2 noaptea, si imi era asa o foame, incat aveam impresia ca totul se invarte in jurul meu, iar pe ospatar il vedeam dublu. Cu ultimele puteri i-am spus:

"Te rog io, fa-mi repede DELICATESELE cerute de mine! Imi salvezi viata!".

In aproximativ 30 de minute aveam in fata ochilor ceea ce mi-am dorit. Si chiar a fost minunata mancarea. Din acel moment a inceput si pentru mine...acel revelion.

Fiecare cu DELICATESELE sale!

Bineinteles, DOAR O PARERE!

2 comentarii:

  1. Dacă am în față 3 feluri de mâncare, de care nici nu mă ating, dar pe care ceilalți le mănâncă, iar eu prefer să ronțăi alune până-mi scade glicemia, asta înseamnă că sunt foarte putin pretentios la mancare??!!!! :D

    RăspundețiȘtergere
  2. si pentru mine friptura cu cartofi prajiti reprezinta maximul de vis culinar :):)

    RăspundețiȘtergere