DRUMUL DE LA CUVINTE "MARI", LA PIERDEREA ORICARUI GRAM DE CONTIINTA SI RESPECT.

Buna seara, dragii mei!

Meciurile s-au terminat, barul incepe sa se goleasca, iar pe mine ma cam "mananca" degetele.

Doua lucruri detest in viata:

1. cuvintele "mari", spuse in momente de euforie (bahica sau nu);

2. pierderea oricarei urme de constiinta si respect, atunci cand...drumurile se despart;

Astazi, am fost la sedinta cu parintii, prima din acest an scolar. La final, mi-am strans mana cu cineva care, acum aproape zece ani, intra in casa si...euforic din cale afara, ma numea "cumnate". Gestul de astazi, de a ne strange mana (fara vlaga si fara sa ne privim), cred ca pentru amandoi, a avut la baza faptul ca ne priveau ceilalti tatici, care stiau ca suntem cumnati. Altfel, cu siguranta ca...ne-am fi evitat.

Dar, sa revenim acum aproape 10 ani. Asadar, in seara zilei de 25 decembrie 2007, o vad pe sora mea ca intra in casa alaturi de un barbat, foarte amabil si care zambea continuu. Foarte sigur pe el, imi intinde mana si imi spune "La multi ani, CUMNATEEEEE".

Aveam oroare de apelative de genul...fine, nasule, cuscrule, cumnate samd, dar m-am abtinut, pe moment, de la a face comentarii.

Vazand in acea seara ca apelativul "cumnate" se repeta la infinit, l-am privit scurt, spunandu-i:

"Hai sa-ti spun ceva! Fii atent! Suntem pe 25 decembrie 2007. Daca, peste 10 ani, ne vom mai afla la aceeasi masa in seara zilei de Craciun, tu, avand in fata paharul cu vin, iar, eu, pe cel cu cola (pe atunci beam cola)...atunci, imi vei putea spune CUMNATE!"

Replica barbatului respectiv, a fost urmatoarea:

"CUMNATEEEEE (deja, imi venea sa-i sar la gat), cred ca nu ai inteles! Peste 3 luni ma casatoresc cu sora ta, iar in plus, ti-am spus ca ASTEPTAM UN COPIL".

Cei 10 ani, inca nu s-au implinit. Se vor implini, peste cateva luni. Insa, CUMNATU' A PLECAT DE ACASA DE 1 AN DE ZILE! :)))

Nu faptul ca a plecat de acasa m-a socat (nici pomeneala), ci modul super pervers in care a facut-o!

In seara zilei de 30 septembrie 2016, primesc un telefon de la cumnatu', care imi spune sa-l iau pe fiul meu si sa ne intalnim in parcul IOR, pentru a juca fotbal. In 15 minute eram in parc, impreuna cu fiul meu. Primul lucru care m-a frapat, a fost telefonul IPHONE 5, nou nout, din mana nepotului meu. Nu eram obisnuit sa vad ca al meu cumnat ii face fiului sau astfel de cadouri, el, tinandu-mi, in nenumarate randuri, teorii despre rasfatul exagerat cu care imi obisnuiesc copilul.

In fine...

Am jucat fotbal, timp de vreo 45 de minute, dupa care ne-am asezat cu totii la o terasa, unde am comandat niste mici si bere. Am mancat, am discutat despre subiectele noastre, am ras, am glumit samd. La despartirea (dupa vreo ora si jumatate), ne-am strans mana si ne-am luat ramas bun.

A doua zi, dimineata, ma suna sora mea, care imi spune:

"Mircea, aseara, ti s-a parut ceva ciudat la sotul meu? Pentru ca, astazi dimineata, dupa ce s-a trezit si a mancat ceea ce ii pregatisem, inainte sa iasa pe usa, MI-A PUS CHEILE DE LA CASA PE MASA SI MI-A SPUS CA, DIN ACEL MOMENT, EL PLECA DE ACASA, aducandu-mi la cunostinta faptul ca, si-a inchiriat un apartament".

Va dati seama ca, am ramas mut! Initial, am crezut ca este vorba de o gluma, asa ca, l-am sunat. Raspunzandu-mi, cu o voce calma si linistita, mi-a confirmat cele spuse de sora mea.

Apoi, cu aceeasi calmitate, mi-a adus la cunostinta ca o intelegere pe care o aveam cu el, NU MAI ESTE VALABILA, el, nemaifiind sotul surorii mele.

Bineinteles ca, nu am putut sa ma abtin si i-am spus:

"Aloooo. Sunt eu, Mircea! Ala cu care, ASEARA, ai jucat fotbal, ai mancat, baut, discutat, glumit si ras, ca si cum nu se intamplase nimic! Acum, inteleg de ce nepotul meu, tocmai ieri, a primit un cadou foarte scump din partea ta. PRIMUL! Iti pregateai...plecarea!"

Din acea seara, aproape ca a trecut 1 an! Repet! Mai mult, SUBLINIEZ!!!

Nicio clipa nu am avut vreo problema cu faptul ca a plecat cumnatul meu de acasa! Nuuuuu! Consider ca, orice om de pe acest pamant are voie sa ia decizia pe care o doreste!

Dar, atunci cand mi-a spus ca motivul care l-a facut sa plece de acasa, este ca sora mea nu vrea sa se duca la munca, PUR SI SIMPLU AM LUAT FOC!

De ce? Simplu...

In 2007, dupa ce sora mea a ramas gravida, a convins-o sa-si lase serviciul, pentru ca...salariul pe care-l castiga este de rahat si mult mai bine ar fi sa stea acasa si sa aiba grija de copil! Atunci, m-am opus vehement, dar sora mea nu m-a bagat in seama, dandu-si demisia de la locul de munca.

Mai mult! Cele cateva sute de milioane pe care le avea stranse, i le-a dat cumnatului care, pe vremea aceea, abia isi deschisese o firma si, din cate imi aduc aminte, inca nu putea lua un credit de la banca, el, avand mare nevoie de bani.

Iar, dupa 9 ani, omul care a facut presiuni fata de sora mea, pentru a-si lasa serviciul, cu o voce calma si rece, IMI SPUNEA CA PLEACA DE ACASA, PENTRU CA SOTIA SA NU VREA SA MAI MEARGA LA MUNCA!

ATENTIE!!!!! ATENTIE MARE!!!!

Nu o apar pe sora mea! Nici vorba! Culmea(!!), iar cei care ma cunosc stiu ca, in toti cei 9 ani cat a durat casnicia lor, AM FOST, MEREU, DE PARTEA CUMNATULUI MEU, IN DISPUTELE PE CARE LE AVEA CU EA!

Dar, nu poti sa faci presiuni psihice asupra unei femei pentru a-si lasa serviciul, sa te folosesti de cele cateva sute de milioane pe care le avea stranse (atunci cand firma era noua, aveai in cont, cateva zeci de milioane, iar situatia firmei nu te califica pentru un credit), ca sa vii dupa 9 ani, timp in care, firma ta a inflorit, standardul de viata ti s-a sporit accentuat, iar sotia a imbatranit cu 9 ani (ajungand la 43 de ani), SA SPUI CA PLECI DE ACASA PENTRU CA...SOTIA NU MAI VREA SA MEARGA LA MUNCA!

Auzind motivul, i-am dat solutia! S-o ajute sa revina in campul muncii, luand-o cu el la firma si dandu-i sa faca ceva. Cumnatu', insa, NICI NU A VOIT SA AUDA, argumentandu-mi ca nu mai este sotia lui!

Va dati seama in ce stres am intrat, atunci! Am inceput sa dau telefoane, sa-mi rog cunoscutii sa ma ajute cu un loc de munca pemtru sora mea, insa...pe neasteptate, la cateva zile distanta, mama a cazut la pat (aproape paralizata, cu ruptura de sold), ceea ce facea ca, prezenta zilnica a surorii mele in casa parinteasca, sa devina obligatorie!

Cumnatu', desi stia ce belea cazuse pe capul nostru (mama, Dumnezeu s-o odihneasca, zacea inerta la pat, iar, tata, era in ultima faza a bolii Alzheimer), si-a respectat in continuare decizia luata, fara sa-i pese ca isi lasase sotia si copilul, fara niciun venit. (Nota: ii platea 1000 lei/luna surorii mele, fix cat era rata la casa)

REPET! Nu o apar pe sora mea! Nici pomeneala, considerand ca merita ceea ce traieste, numai si pentru inconstienta cu care, ignorand total vorbele si ferma mea opozitie, cu 9 ani in urma, demisionase de la fostul loc de munca, unde adunase vreo 12-13 ani.

Buuuuun!

Pus in fata faptului implinit, ce mai puteam face? Nimic! Pe langa gravele probleme financiare cu care ma confruntam la finalul anului 2016, imi mai cazuse pe cap si mama, care zacea imobilizata la pat, tata, care era in ultima faza de Alzheimer, sora si copilul sau, care fusesera lasati fara niciun venit. Mai mult! Mama, imobilizata fiind la pat, avea zilnic nevoie de o infirmiera si o asistenta, care veneau acasa. Si...tot eu trebuia sa sustin cheltuiala.

Cumnatu' meu, nu parea sa aiba vreo problema!

In plus, ajunsese cu marlania la cote alarmante. Cand, sora mea il ruga sa-i cumpere un pui, pentru a gati ceva, venea si ii trantea pe masa, UN PACHET DE "TACAMURI". Cand, sora mea il ruga sa-i lase niste bani, pentru ca nu mai avea niciun leu in buzunar (iar, pentru sora mea, "niste bani" reprezentau, maximum, 100 de ron), venea si ii arunca pe masa, in bataie de joc, 3-4 lei, scuzandu-se ca nu sta bine cu banii.

Mama a murit dupa cateva luni, dar calvarul surorii mele nu s-a incheiat. A trebuit sa-l ia acasa pe tatal meu, sa-l spele, sa-i dea de mancare (bolnavii de Alzheimer, daca nu le dai sa manance, nu mananca din proprie initiativa), sa-l plimbe in parc, practic, sa stea cu el, minut de minut.

In acest timp, cumnatu' meu ramanea ferm!

Asta pana cand, intr-o seara, acum vreo 2 luni, fiind la bar cu baietii, primesc un mesaj de la el, in care imi spunea ca...stie ca sora mea nu mai este cuminte si a sarit intr-o alta "...". :)))

A doua zi, brusc, incepe sa ma bombardeze cu mesaje, pentru a accepta sa ma vad cu el, impreuma cu sora mea, HOTARAT FIIND SA-I MAI DEA O SANSA, PROPUNANDU-I SA MEARGA SA MUNCEASCA LA FIRMA LA EL!

Fireste ca, nu m-am dus! Argumentul era simplu! Cu 8 luni inainte, il rugasem, TOCMAI, sa-i dea surorii mele o sansa, sa o ajute sa se reintegreze (dupa 9 ani) in campul muncii, la firma la el! Si m-a refuzat categoric!

Cum se face ca, fix, a doua zi, dupa ce imi comunicase ca banuieste ca sora mea si-a gasit o alta "....", l-a pocnit marea marinimie de a-i mai acorda o sansa? Si, cum? :)))).....OFERINDU-I UN LOC DE MUNCA LA FIRMA SA!

In plus, cu cine ar fi ramas, tata?

Sora mea nu si-a gasit pe nimeni, iar pentru acest lucru, pot baga mana in foc, insa, IMEDIAT DUPA CE A BANUIT CA SI-A GASIT PE CINEVA, cumnatu' meu a cerut ca telefonul mobil al surorii mele (care era pe firma lui) SA FIE BLOCAT!

Nu doar ca ceruse sa fie blocat, dar, cand a fost intrebat de catre sora mea, ce s-a intamplat, i-a spus ca habar nu are si o sa verifice. (bataie maxima de joc)

Stateam si ma gandeam, daca omu' este sanatos la cap? Pai, stiind-o fara NICIUN VENIT, pentru ca, banii pe care ii da (cei 1000 lei/luna), abia daca acopera rata la casa, ca mai trebuie sa plateasca si intretinere, lumina, sa cumpere mancare pentru ea si tatal meu (totul, din pensia batranului, in jur de 1100 lei), CU UN COPIL IN INTRETINERE, o mai lasa si fara posibilitatea de a suna???? Daca, Doamne Fereste, noaptea, i s-ar fi facut rau copilului, nici nu avea cum sa ma sune pe mine. Fireste, am rezolvat problema, dandu-i un telefon si un abonament.

Bai, in special, voi, FEMEILOR, in viata voastra sa nu va lasati la "mana" unui barbat!

Sora mea ma intreaba si astazi, de unde am stiut (acum 7-8-9 ani), pana si varsta la care cumnatu' va pleca de acasa! (ii spuneam ca, intre 42 si 45 de ani, cumnatu' va pleca de acasa, dar nu m-a crezut)

In prezent, dupa ce am tot tacut timp de 1 an, am inceput sa-i spun cumnatului, cam tot ceea ce este de spus!

Nu pot "fata in fata", pentru ca, din pacate, dupa cum va spuneam ieri, abia am ajuns sa pot vorbi normal, fara sa mai simt ca-mi explodeaza capul, dar un minut de nervozitate, imi poate fi fatal. Asa ca, vorbim pe whatsapp.

NICIODATA NU I-AM CONTESTAT DECIZIA DE A PLECA DE ACASA! Sunt un om deschis si inteligent, asa ca, chiar si daca s-ar fi cuplat cu alta femeie, i-as fi respectat pe ambii, fara niciun resentiment!

Dar, cand, la final, AJUNGI SA NU MAI AI CONSTIINTA SI RESPECT, nici cat negru sub unghie, coborandu-te la niste gesturi de cea mai joasa speta, UMILINDU-TI FEMEIA PE CARE, CU CEVA ANI IN URMA, TE BATEAI CU PUMNII IN PIEPT CA O IUBESTI, ajungand sa-i blochezi telefonul, fara sa te gandesti, ce s-ar intampla daca, intr-o noapte, i s-ar face rau copilului tau, iar, ea, sa nu poata suna pe nimeni, ACEST LUCRU NU MAI POATE FI INTELES!

Cand, in mesajele de pe whatsapp, il numesc "fostul meu cumnat"...se supara, aducandu-mi aminte ca este ACTUALUL MEU CUMNAT!

Un lucru, nu intelege, cumnatu' meu:

DUPA CE TE DESPARTI DE O FEMEIE, INDIFERENT DE MOTIV SI INDIFERENT DE PARGHIILE PE CARE LE AI, NU TE APUCI SA TE RAZBUNI PE EA!

Nimic nu descalifica un barbat, mai mult decat acest comportament!

Acelasi razboi, stupid, l-a purtat cumnatu' meu si cu prima sa sotie! Identic!

Ba, mai mult! Inainte de nunta, sora primei sale sotii, a sunat-o pe sora mea, spunandu-i:

"NU FACE GRESEALA SA TE MARITI CU EL! CAND II VEI DESCOPERI ADEVARATA FATA, NU CEA ZAMBITOARE SI BINEVOITOARE PE CARE O AFISEAZA, VA FI PREA TARZIU! STIU CA NU MA VEI CREDE, DAR, SORA MEA, A PATIT EXACT ACELASI LUCRU CU EL". :))))

Niciodata nu voi intelege barbatii care, dupa ce se despart de o femeie, incep sa se razbune pe ea!

Bai, indiferent de cate motive ai avea, DACA ESTI BARBAT, NU FACI ASA CEVA!

Concluzie:

Fetelor, scumpelor, par unii barbati, atunci cand va cunosc, amabili, saritori, binevoitori, foarte respectuosi, vin cu flori si cadouri, nu ridica tonul si nu injura, DAR, LA FINAL, CAND TOTUL SE TERMINA, adevarata fata pe care o descoperiti, este absolut socanta!

In plus, ABSOLUT NICIODATA SA NU VA LASATI LA MANA UNUI BARBAT! Veti regreta amarnic!

PS: Inca o data, repet! Sa nu credeti ca, pe sora mea, cumva, o consider o victima! Nuuuuu! Nici pomeneala! Timp de 9 ani, fara exceptie, l-am sustinut pe cumnatu' in disputele cu ea!

Dar, indiferent de situatie, ceea ce a facut el, dupa despartire, NU SE FACE!

Mai ales ca, sora mea nu l-a inselat! Lucru cel mai grav, pentru un barbat! Restul...sunt fleacuri!

Imi vine sa rad cand ma gandesc, ce razbunare ar fi pus la cale cumnatu' meu, DACA AR FI FOST INSELAT. :))))

Daca esti barbat adevarat, si inselat fiind, dupa despartire, NU TE RAZBUNI! Ci...pleci cu demnitate!

Greu de inteles, pentru cumnatu' meu! (fostul) :))))


Bineinteles, DOAR O PARERE!