NE-AM OBISNUIT PREA MULT SA FIM MINTITI FRUMOS.

Buna seara, dragii mei!

Cand scriu aceste randuri ma gandesc la cat de mult ne-am obisnuit cu MINCIUNA, la cat de usor o acceptam in relatiile pe care le dezvoltam, (colegi, amici, prieteni, rude, cunostinte, iubiti, amanti, samd) si cat de normal a ajuns sa ni se para acest comportament.

Azi, cineva mi-a pus o intrebare. N-am stat nicio secunda pe ganduri, RASPUNZANDU-I 100% SINCER. (nu va ganditi la prostii, a fost o intrebare comuna) Bineinteles ca, fiind, spun eu, destul de inteligent, as fi putut gasi la "foc automat" destule minciuni sau, cel putin nuantari ale raspunsului dat, dar am ales sa raspund 100% sincer. Sinceritatea din raspunsul meu a deranjat. Fiindu-mi atrasa atentia, am purces la a-mi cere iertare pentru raspunsul care, DESI 100% SINCER, am acceptat ca a creat un disconfort.

Apoi, incercand sa explic, de ce, n-am stat absolut nicio secunda pe ganduri atunci cand a trebuit sa aleg INTRE O MINCIUNA CARE SA "SUNE" FRUMOS SI ADEVAR (inca o data, nu va ganditi la prostii, pentru ca nici vorba de asa ceva), am fost nevoit sa repet oarecum raspunsul. Din nou, mi s-a atras atentia asupra disconfortului creat, iar ulterior, AM FOST IGNORAT (vorbeam singur).

Nimic nu ma enerveaza mai tare decat IGNORAREA! Nu, nici vorba, daca va ganditi la faptul ca IGNORAREA ma enerveaza pentru ca ma simt cumva "miezul din dodoasca". Ma enerveaza numai in relatiile cu persoanele de la care chiar am pretentia ca stiu sa poarte un DIALOG, iar viata m-a invatat ca, alegand IGNORAREA dintr-un impuls de moment in locul unei discutii civilizate in care foarte usor se pot lamuri lucrurile, este primul semn care arata ca "pedalezi in gol", indiferent despre ce tip de relatie vorbim. (colegi, amici, prieteni, rude, cunostinte, iubiti, amanti, samd)

Nu poti sa ignori un om cu care dezvolti o relatie (deci nu este un oarecare de pe strada) doar pentru faptul ca, raspunsul primit la o intrebare pusa....A FOST SINCER, chiar daca accept ca a creat o doza de disconfort. Nu poti ignora un om, doar pentru faptul ca, incercand sa explice ca DETESTA A MINTI si, totodata, beneficiul urias al unui raspuns sincer, in locul unei MINCIUNI CARE SA "SUNE" FRUMOS sau, al vreunei "nuantari" penibile, a fost nevoit sa repete raspunsul initial. Nu, scumpii mei, desi reprezinta doar propia opinie, consider ca niciodata nu poti face acest lucru.

Indiferent in ce parte privesti, vezi oameni care declara la unison ca DETESTA MINCIUNA. In realitate, insa, ne-am obisnuit mult prea mult cu MINCIUNA in relatiile pe care le dezvoltam. Oricand preferam sa primim un raspuns mincinos, dar care....SA "SUNE" BINE.

Tot viata m-a invatat ca, oferind raspunsuri mincinoase si, totodata, acceptandu-le, la randu-ti, cand iti sunt oferite, nu adaugi "plus valoare" relatiei ci...dimpotriva. Pentru un om inteligent si cu ceva "exercitiu" in psihologia minciunii, a manipula creierul interlocutorului prin raspunsurile oferite, este "floare la ureche", dar si TOTAL NOCIV. In absolut orice tip de relatie, acceptarea unui astfel de comportament, la inceput, reprezinta doar o "firimitura", dar care, in timp, se va transforma intr-un "bulgare" urias ce va distruge totul.

Bineinteles, DOAR O PARERE.