TIMPUL PARCA A ZBURAT SI INTRAM IN...2012.

Buna seara, dragii mei!


Scumpii mei, iata-ne DIN NOU, in ultima zi a unui an, care sper din tot sufletul ca a fost macar multumitor pentru fiecare dintre voi.

In ceea ce ma priveste, sincer, anul acesta nici nu stiu cand a trecut. Si despre alti ani am avut impresia ca au trecut repede, insa acest an 2011, pur si simplu nu stiu cand a trecut.

Imi aduc aminte de parca s-ar fi intamplat ieri, cum anul trecut, pe 31 decembrie ma gandeam cu groaza ca mai am doar 6 luni pana cand trebuie sa ma intorc la serviciu, fiind la acea vreme in concediu de crestere copil.

Apoi, pe nesimtite a venit primavara, a venit Pastele, apoi am intrat in vara, am mers 2 saptamani la mare cu piciul si....pe tot pe nesimtite a sosit ziua cand, DIN NOU, faceam slalom dimineata printre masini, alergand dupa "condica". :):):) Se intampla la sfarsitul lunii iunie.

Din acea zi de sfarsit de iunie si pana azi cand scriu acest comentariu, timpul parca a zburat cu viteza luminii si nu-mi vine a crede ca deja s-au implinit 6 LUNI de cand m-am intors la serviciu. :):):)

Azi, pe 31 decembrie, facand o analiza a acestui an, ajung fara discutie la parerea ca cel putin pentru subsemnatul, A FOST UN AN BUN.

Cel mai important lucru a fost ca am continuat "exercitiul" de a nu ma mai enerva, de a nu mai pune nimic la suflet, de a taia in carne vie atunci cand este cazul (si...din pacate, a fost), incercand pe cat posibil sa-mi protejez TENSIUNEA ARTERIARA care-mi da mari batai de cap, cu tot cu pastilele luate zilnic.

Daca ma gandesc la un moment "negru" al acestui an, acela nu poate fi identificat decat la sfarsitul lunii aprilie sau mai, cand am iesit din apartamentul parintilor mei, cu tensiunea 22-23 si jurandu-ma ca a fost ultima data in viata cand m-au mai vazut sau cand mi-au mai auzit vocea.

N-am sa-i uit vreo data privirea mamei care statea linistita intr-un fotoliu, cu o privire indiferenta, atunci cand am iesit pe usa. :):):)

A fost singurul moment "negru" din acest an. Insa, desi am taiat in carne vie, NU MI-AM DORIT ACEST LUCRU, asa cum nu mi-am dorit niciodata in cele cateva episoade din viata mea in care am ajuns sa procedez intr-o astfel de maniera super radicala.

Si azi, imi asum pe deplin acea decizie, desi....mai ales in aceasta luna a sarbatorilor de iarna, am fost blamat de toate rudele mele, in frunte cu sora mea geamana.

Accept pe deplin ca traim intr-o societate a "cuvintelor goale", ca oamenii nu mai au nicio retinere atunci cand realizeaza ca gresesc si cu toate acestea isi continua nestingheriti comportamentul, insa....in ceea ce ma priveste, atunci cand cineva ma aduce la limita (si....foarte greu ajung la acea limita), cand vad ca nepasarea, nesimtirea si dispretul ajung la cote incomensurabile, ajung sa tai in carne vie.

Sa fiu sincer, nu o data, mi s-a intamplat sa-mi fie PUR SI SIMPLU FRICA de acel moment "limita", pentru ca....spre deosebire de cel pe care-l aveam in fata, stiam 100% ca niciodata nu vom mai vorbi si nu ne vom mai vedea.

Asa s-a intamplat din pacate si cu parintii mei, care probabil ca abia acum, la 7-8 luni de zile distanta, realizeaza ca atunci cand am iesit pe usa din casa lor cu lacrimi in ochi si ametit de o tensiune ce ajunsese la cote uriase, nu am rostit cuvinte "goale".

Intotdeauna am sa ma intreb, DE CE, OAMENI PE CARE I-AI DIVINIZAT, OAMENI PENTRU CARE AI FACUT MAI MULT DECAT AI FI FOST IN STARE SA FACI PENTRU TINE, nu au fost in stare nici macar in ceasul al-12-lea, sa realizeze ca au depasit orice fel de limita in abuzul comportamental fata de tine, doar pentru ca erau 100% siguri ca ii iubesti ca pe ochii din cap.

In fine, hai sa trecem la ceva mai amuzant. :):):)

Bai, fratilor, pana la varsta de 38 de ani si 4 luni, niciodata nu am stiut ce inseamna CURA DE SLABIRE sau ceea ce inseamna a te abtine de la a manca anumite alimente.

Scumpii mei, de cateva zile, am fost nevoit sa intru si eu in clubul celor "napastuiti" si m-am apucat sa tin cura de slabire. Mai precis, lunea trecuta, pe 26 decembrie, in a doua zi de Craciun, mi-au cazut ochii pe o oglinda. Bai, nene, m-a apucat instant ameteala....aveam un burtoi de spuneai ca sunt gravid in luna a-5-a de sarcina.

Instant, m-am urcat pe cantar si m-am luat cu mainile de cap cand am vazut "rezultatul": 99 kg. :):):)

Brrrrrr, in acel moment mi-am spus "Gata, intru la cura de slabire", insa.....imediat, mi-am adus aminte de biscuitii cu ciocolata, prajiturelele Barni ale piciului meu, ciocolatele Mars si....nu in ultimul rand feliile de paine cu unt si dulceata pe care le haleam zilnic, insa....NUMAI NOAPTEA, DUPA ORA 23. (deh, atunci ma apuca pofta).

Am avut un moment de ezitare, insa dupa ce mi-am mai privit inca o data "mingea de baschet" pe care puteai sa juri ca am ingitit-o, am decis irevocabil sa intru la cura de slabire.

Asa ca, am deja 6 zile de cand nici nu mi-a mai trecut prin cap sa ma mai ating de vreun biscuite sau arice alta prajitura dupa ora 18, iar aceeasi regula am aplicat-o si cu painea.

Iar rezultatele n-au intarziat sa apara. Noroc ca am inca un metabolism super care imediat a reactionat, asa ca, nici mie nu mi-a venit sa cred cum "mingea de baschet" a inceput sa dispara si azi, pe 31 decembrie, am ajuns la "burtica" pe care o aveam in vara cand am fost la mare. :):):)

Nu pot sa spun ca m-am chinuit prea rau, pentru ca in timpul zilei mananc absolut normal, inclusiv dulciuri, insa dupa ora 18....doar putina branza, sunca si legume proaspete.

Acum, daca tot am spart "gheata", nu ma voi opri aici si....asa cum nu am facut absolut niciodata in cei 38 de ani pe care-i am, am sa dau burta jos de tot iar dupa aceea am sa ma apuc sa fac si "abdomene", exercitii ce mi-au fost straine intotdeauna, chiar si atunci cand ma duceam frecvent la sala de forta.

Vreau sa vad si eu cum este sa nu ai "burtica". :):):)

Scumpii mei, stiti ca sunt vorba lunga si daca ma apuc sa scriu, cine stie cat mai bat campii cu gratie. Mai vreau sa spun doar ca, aseara, pe la 12 noaptea, mi s-a facut pofta sa ma joc la slotmachine sau la "Bile" cum imi place mie sa-i spun popularului joc "Lucky Lady's Charme", asa ca m-am urcat in masina si m-am intreptat spre Sala Palatului.



N-am jucat prea mult, pentru ca aparatele sunt "stranse" rau de tot, aproape ca nu-mi vine sa cred cand ma gandesc cum mergeau prin 2007-2008, cand intr-adevar puteai sa te joci la ele linistit (mai pierdeai insa mai si castigai), asa ca....dupa ce am avut norocul ca in primul milion bagat sa prind cele "3 bilute" care m-au rasplatit cu 135 de speciale pe "bet 90", platite extrem de prost dar asigurandu-mi totusi un castig de 3 milioane, am mai fumat o tigara, mi-am terminat de baut sucul si m-am intors acasa, pentru ca daca as fi ales sa joc in continuare, sigur as fi pierdut. :):):)

Pentru cunoscatori, va spun ca foarte greu mai poti juca "Lucky Lady's Charme", mai ales pe "bet-uri" mari, deoarece sunt "stranse" atat de rau, incat ajungi sa prinzi speciala pe 135 sau 180 si in 95% din cazuri sa ti-o plateasca 800 mii, asta daca ai noroc. :):):) S-au dus demult vremurile din 2007-2008 cand o speciala prinsa pe acele bet-uri, te premia cu minim 6-7 milioane.

Una peste alta, scumpii mei, inainte de a ma duce pana la pariuri sa-mi pun niste bilete, va urez din tot sufletul LA MULTI ANI, iar noul an sa va aduca numai fericire si noroc.

Diseara, asa cum nu-mi place, o sa fac revelionul la un restaurant din Bucuresti, mai precis la Casa Centrala a Armatei. Pentru prima data de cand s-a nascut, o sa-l iau cu mine si pe piciulica. Insa, la acel restaurant exista o maaaaaaaare problema: cel putin in salonul principal stiu ca nu se fumeaza. Stiu acest lucru de la o nunta la care am fost in 2010. Insa, asta este....o sa fumez afara. :):):)

Oricum, pentru mine REVELIONUL nu inseamna absolut nimic.