UN "GRUP" PE CARE L-AM ADORAT.

Buna seara dragii mei!

Scumpilor, cred ca ma incearca o raceala, asa ca....sorb dintr-o cana cu apa fierbinte in care am desertat un Fervex, in speranta ca reclama este apropiata de adevar. :):)

Ar fi culmea sa racesc acum, la inceput de luna aprilie cand din octombrie si pana in prezent, nici macar un guturai nu am avut. :):):)

Dragii mei, desi doar....mocneste (pentru ca simt), cred ca in scurta vreme Jungle Man (personajul din comentariile mele) o sa se supere pe mine si o sa aiba sa-mi faca o gramada de reprosuri.

Deja il simt din voce, chiar daca in ultima vreme am discutat doar la telefon. :):)

Acum, profit de acest "episod", incercand sa atrag atentia asupra unui lucru care este extrem de important, spun eu, in viata tuturor, nu numai a subsemnatului.

Vedeti voi, clisee de genul "Eu si prietenii mei", auzim frecvent, insa....la o analiza mai atenta, multi dintre noi putem constata cu usurinta ca acele personaje pe care le numim prieteni, in cel mai fericit caz ne sunt doar amici. :):)

Dar, pentru confortul psihic, mereu suntem tentati sa ne mintim singuri, folosind mai mult decat exagerat sintagma de "prieteni".

Personal, v-am spus ca inca de prin anul 2003, am inceput o vasta actiune de "curatenie" in jurul meu, iar.....usor dar sigur, vreo 5 ani mai tarziu, prin anul 2008, nu mai aveam decat un prieten.....Jungle Man.

Bai fratilor, cand am luat decizia sa mizez 100% pe Jungle Man, am fost constient ca s-ar putea intr-o zi sa ma trezesc ca, Jungle Man o sa mi-o dea la "cioc", iar cand am sa ma uit in jurul meu, n-o sa mai am absolut nicio alternativa.

Insa, foarte decis fiind si ajungand la concluzia ca dupa o viata destrabalata, cu sute de prieteni sau....mai bine spus, numai in mintea mea idioata, am ales sa mizez pe Jungle Man 100%.

Desi, eram total diferiti in aproape toate punctele de vedere, plecand de la "origini", educatie, mod de viata, distractii, mod vestimentar, samd, TOTUSI....nici macar o secunda nu am luat in calcul faptul ca vreo data am sa ajung in situatia in care sa recunosc ca mi-am luat-o la "cioc" iar sperantele mele vis-a-vis de petrecerea multor clipe frumoase impreuna, care sa dureze o viata, a fost numai in mintea mea.

Cine ma cunoste, stie perfect ca daca exista cineva in aceasta lume care nu are absolut nicio problema sa socializeze pana si cu bolovanii de pe marginea drumului sau cu pisicile din tomberoane, pai....acela este SUBSEMNATUL. :):):)

Oriunde si oricand, cu cea mai mare usurinta intru in dialog cu necunoscuti, neavand absolut nicio problema.

INSA, V-AM SPUS, NU ASTA IMI DORESC SI AM SIMTIT ACEST LUCRU INCA DE PRIN 2005-2006 CAND AM ALES SA MIZEZ 100% PE JUNGLE MAN.

Ce s-a intamplat??? Pai...ca o ironie a sortii, exact ce nu credeam sa se intample.

In anul 2008, in sufletul meu nu mai erau decat 3 persoane.

a) o femeie pe care n-o stiti si nici nu trebuie, dar de care am scris pe acest blog;

b) Jungle Man

c) o alta persoana, care chiar nu conteaza cine este.


In acea femeie cat si in Jungle Man, aveam incredere "oarba"....100%, negandindu-ma nici macar o secunda ca s-ar putea intampla ceva nasol intre noi. Mai mult, am facut eforturi absolut disperate sa "strang" relatia intre cei doi, pentru ca....nu se "haleau" deloc unul pe altul. DIN NOU, NUMAI IN MINTEA MEA IDIOATA, ERA SPERANTA CA VOI REUSI SA FORMEZ UN "TRIUNGHI" PE VIATA.

NOTA: pentru mintile idioate care pot crede altceva, fac o precizare: ma refer la un "triunghi" de puternica prietenie, incredere si devotament, nu la un "triunghi" amoros.

In a treia persoana stipulata la punctul c), nu prea aveam incredere pentru ca o cunosteam extrem de bine si stiam ca nu ma pot increde in cuvintele mari pe care le rostea vis-a-vis de relatia de prietenie pe care sustinea c-o are cu mine si cu Jungle Man, insa....i-am fost 100% devotat si loial.

Dupa cum stiti, exact acum 2 ani de zile (incepand cu luna aprilie 2009), am inceput sa primesc lovitura dupa lovitura si....in foarte scurta vreme mi-am dat seama ca, privind in jurul meu, nu mai exista absolut nicio "ancora", ramanand singur singurel din punct de vedere a persoanelor dragi cu care adoram sa imi petrec timpul.

Mai intai au venit niste lovituri absolut napraznice din partea acelei femei, de care am scris candva pe acest blog, iar apoi....ca un facut, cand ma taram si eram vai de capul meu, au venit loviturile si de la acea a treia persoana, iar ulterior bomboana pe coliva a fost pusa de Jungle Man. :):):)

Pot da nenumarate exemple insa cel mai simplu mi-ar fi sa exemplific cu Delta.

Scumpii mei, ca sa intelegeti exact ce vreau sa spun, in anul 2008-2009, cu aceste 3 persoane am inceput sa merg frecvent in Delta. Imi placea absolut enorm compania lor si imi doream foarte tare sa ne intelegem bine si sa fie deplina armonie intre noi.

Din pacate, numai in mintea mea idioata "domnea" acest crez, pentru ca....cele 3 persoane nu aveau nici cea mai mica dorinta sa "stranga" relatia si sa se inteleaga bine.

Eu, asa cum mi-a fost data toata viata, ERAM LA MIJLOC.

Nu sunt ipocrit, cea mai apropiata fiinta de sufletul meu, era acea femeie pe care o si iubeam cu disperare. Apoi, urma Jungle Man, care fiindu-mi unicul prieten, il vedeam ca pe fratele meu. Dupa care urama acea a treia persoana, in care v-am spus....desi imi doream, stiam 100% ca nu pot avea incredere in ea, pentru ca o cunosteam de mult prea multa vreme si ii stiam "obiceiurile".

Insa, desi eforturile mele au fost absolut colosale in comparatie cu eforturile pe care le faceau ceilalti atunci cand plecam in Delta, din pacate....exact acum 2 ani de zile, am realizat ca din GRUPUL la care tineam enorm si cu care imi facea mare placere sa merg in Delta, nu mai ramasese decat un gust amar.

Pentru acea femeie, relatia cu mine (marea ei dragoste, dupa cum mereu ii placea sa sublinieze), era deja "istorie", iesind in oras cu un alt barbat.....iar....pentru Jungle Man, desi.....l-am rugat din toata inima sa nu distrugem macar cea mai ramas din grupul cu care mergeam in Delta, acele incursiuni in minunatele taramuri inconjurate de ape, nu mai reprezentau absolut nimic.

De a treia persoana, nici nu mai are sens sa fac vreo precizare, pentru ca....dupa cum v-am spus, stiam prea bine ca voi avea surprize de la ea.

Asa ca, incepand cu luna aprilie 2009 mi-am pus pofta in "cui" vis-a-vis de Delta, nu pentru ca nu as fi avut cu cine sa ma duc (erau destui cei care vroiau sa mearga), ci pentru ca....mie imi lipsea enorm acel GRUP pe care timp de 1 an de zile m-am chinuit din tot sufletul sa-l "sudez" si sa dureze o viata.

Puteam sa ma duc cu altii in Delta, insa.....nu de acest lucru aveam nevoie. Eu imi doream GRUPUL MEU, pe care-l iubeam si cu care adoram sa ma duc in Delta.

Nu va spun ce durere cumplita am suportat luni de zile cand imi aduceam aminte cat de frumos era cand mergeam toti in Delta si cand realizam ca din acel GRUP, nu mai ramasese absolut nimic.

Jungle Man, desi....ramasese in relatii bune cu mine, mi-a dat la "muie" de nu m-am vazut, iar cand timid incercam sa-i spun sa mergem in Delta, ajunsese ca nici macar sa-mi dea un raspuns, ci...sa ma ignore absolut total. :):):)

Abia la 1 an jumatate dupa distrugerea grupului, prin septembrie 2010, am reusit sa "evadez" din amintirile dureroase care ma urmareau cand ma gandeam la Delta si....impreuna cu cumnatul meu si un amic de-al sau, sa mergem in Delta.

Pana atunci, pur si simplu nu puteam accepta sa merg in Delta cu alte persoane, pentru ca eu aveam nevoie de GRUPUL MEU, pe care ma chinuisem atat de mult sa-l "sudez", chiar daca speranta era doar in mintea mea idioata. :):):)

Anul trecut in septembrie, impreuna cu cumnatul meu si cu acel amic al sau, m-am simtit foarte bine in Delta, iar anul acesta "doritorii" au inceput sa apara, in ceea ce priveste o incursiune in Delta.

Fiind inca frig, n-am intreprins vreun plan de actiune insa....cel mai probabil, in maxim 1 luna de zile, mai mult ca sigur ca ne vom urca in masini si ne vom indrepta spre Delta.

AZI, DOMNUL JUNGLE MAN, ESTE DIN CE IN CE MAI BOSUMFLAT SI IL SIMT CA NU VEDE CU OCHI BUNI FAPTUL CA ATAT CAT AM PUTUT, AM ACCEPTAT ALT GRUP.

Cu multa vreme in urma, i-am spus lui Jungle Man ca desi este unicul meu prieten, NICIODATA n-o sa mai mearga cu mine in Delta, pentru ca.....n-am cum sa uit bataia de joc pe care a trebuit s-o indur in acele momente in care am ramas singur, iar de GRUPUL pe care-l iubeam atat de tare....s-a ales "praful".

Jungle Man, foarte sigur pe el mi-a spus ca n-am sa rezist sa nu-l iau in Delta pentru ca, stie prea bine ca, am nevoie de compania sa, simtindu-ma extrem de bine cand mergem impreuna in Delta.

Eu, la fel de sincer i-am spus ca, ARE DREPTATE, ASA ESTE, toata viata am sa duc dorul acelor clipe minunate cand ne urcam in masini si o "zbugheam" spre Delta, ne opream la benzinaria din Slobozia unde beam o cafea, ajungeam in Tulcea si ne luam "momeli" de pescuit, ne urcam in salupa, samd.

INSA....NICIODATA, NU O SA MAI MEARGA CU MINE IN DELTA.

Vedeti voi, dragii mei, asa este in viata, cu preponderenta in ziua de azi. Dupa cum va spuneam mai devreme si....nu exageram absolut deloc, din acel GRUP cu care mergeam in Delta, DOAR EU, credeam 100% ca o sa fie un GRUP PE VIATA.

Pe acea femeie fix in cot a durut-o dupa despartirea de mine, aruncandu-se in bratele altui barbat.....acea a treia persoana si-a facut imediat alt grup de pescuit, iar pe Jungle Man, nici in cur nu l-a durut ca eu eram absolut disperat si il rugam sa salvam macar ceea ce mai ramasese din GRUPUL NOSTRU.

Pe ce se baza Jungle Man???

Simplu: Pe ceea ce am scris mai sus!

Adica, simtind foarte bine ca m-am atasat enorm de compania si prietenia sa, iar cand plecam in Delta simteam 100% nevoia si placerea de a merge impreuna, a stat extrem de linistit, fiind absolut convins ca, dupa 1-2 ani de zile, atunci cand o sa aiba chef sa mearga din nou in Delta, o sa-mi fie imposibil sa-l refuz.

Din pacate, desi....ma doare sufletul, NICIODATA N-O SA MAI MEARGA CU MINE IN DELTA.

Desi ma doare si....stiu ca de fiecare data cand o sa plec spre Delta am sa-i simt lipsa, am sufletul si inima impacata ca in urma cu 2 ani de zile, am facut tot ce se putea, disperat fiind sa salvez macar ceea ce mai ramasese din grupul nostru, pe care-l iubeam atat de mult.

Mi-am luat la "MUIE" de n-am avut aer sa respir, iar sfidarea cu care m-a tratat Jungle Man in acele momente, n-am s-o pot uita niciodata.

VEDETI VOI, SCUMPII MEI, MAI CU SEAMA IN ZIUA DE AZI, OAMENII S-AU INVATAT SA NU SE CONSUME, SA NU-I DOARA SI SA NU FACA EFORTURI ATUNCI CAND "CEVA" SE DESTRAMA, PENTRU CA....CRED EI, PESTE CEVA TIMP, ORICAND SE POATE REFACE ACEL "CEVA".

Azi, oamenii nu mai au frica ca pierd "ceva", intorc spatele si sar in alta "barca", nu se consuma si nu au remuscari, iar in convingerea lor, sigur exista varianta:

"Lasa, bai, pe viitor, cand voi avea chef, sigur voi reface acel ceva".

Din pacate, desi...il simt perfect pe Jungle Man ca este bosumflat si iritat de faptul ca in scurta vreme, voi pleca in Delta fara el, asa cum i-am spus cu destul timp in urma, NICIODATA N-O SA MAI MEARGA CU MINE IN DELTA.

Candva, am pus prea mult suflet, inima si fiinta pentru "sudarea" acelui GRUP si....mi-am luat-o la "bot" de nu m-am vazut.

Acum 2 ani de zile, subsemnatul era singurul DISPERAT ca s-a distrus GRUPUL, in rest fiecare isi vedea linistit de viata, insa....inCa de atunci stiam, de ce, sunt atat de disperat:

CUNOSCANDU-MA PERFECT, IMI PLANGEA INIMA SI SUFLETUL PENTRU CA STIAM CA, ATUNCI CAND CU VOIA LUI DUMNEZEU O SA AM PUTEREA SA MA "RIDIC", NICIODATA ACEL GRUP NU SE VA MAI REFACE.