Buna ziua, dragilor!
Tocmai ce, m-am intors de la Tribunal, unde am avut, termen intr-un proces. Dimineata, pe la ora 8,30, eram deja la Tribunal, impreuna cu avocata mea.
In general, nu beau cafea, pentru ca....nu-mi place, insa....nu stiu, cum naiba se face, ca.....de cate ori, am termen la tribunal, simt nevoia sa beau un capucino.
Aceasi nevoie, am simtit-o si in aceasta dimineata, insa....lucrurile nu sunt deloc simple, pentru ca.....avocatii, au o incapere, in care, exista un tonomat de cafea, judecatorii, la fel....insa, pentru restul oamenilor, nu exista, nicio posibilitate.
Asa ca, initial, am apelat la avocata mea, sa intre cu mine in acea incapere si sa-mi ia un capucino, ceea ce a si facut. Dar....cum orele treceau, si....mai aveam de stat, la un moment dat, am simtit nevoia sa mai beau un capucino, iar avocata mea, nu mai putea sa mai mearga, trebuind sa ramana in sala de judecata.
Asa ca, am plecat singur, spre incaperea unde, stiam ca, este plasat tonomatul de cafea al avocatilor, gandindu-ma ca, am sa rog un avocat sa-mi ia si mie un capucino.
M-am uitat in stanga, m-am uitat in dreapta, si....am vazut o domnita, cam de varsta mea, fiind imbracata cu roba de avocat, asa ca.....m-am hotarat s-o abordez. Indreptandu-ma sprea ea, nu am apucat sa deschid gura ca, distinsa doamna, m-a abordat ea, prima:
"Va cunosc de undeva, insa....nu stiu de unde sa va iau".
M-am uitat mai bine la ea, insa....habar nu aveam, cine este, si....nici n-o cunosteam. Insa....tipa, in continuare, o tinea ca, ma cunoaste de undeva, finalizand ca:
"Sigur, esti avocat si tu".
Am inceput sa rad, i-am spus ca, nu sunt avocat, ca....nu am nicio tangenta cu acest domeniu, si....ca, singura dorinta, este sa-mi iau un amarat de capucino.
Tipa, parca nici nu ma auzea, dand-o in continuare ca...."Sigur, esti si tu avocat. Te cunosc, te-am mai vazut".
Din nou, i-am spus ca, nu sunt avocat, ca....sigur, este o confuzie, si....abia aici, a intervenit, partea halucinanta:
"Daca, nu-mi spui cine esti, daca nu recunosti ca si tu esti avocat, am sa chem politia."
Bai, fratilor, ma uitam uluit la distinsa domnita, si.....tot ce puteam, era sa rad. Insa, ca s-o linistesc, am scos legitimatia de serviciu, si....i-am aratat unde lucrez.
Tipa, disperata, mi-a infascat legitimatia si....a intors-o pe toate partile, spunand:
"De unde stiu ca....nu este falsa?"
Bai nene, deja....nu-mi mai venea sa zambesc, ci....sa incep s-o injur, insa....m-am fortat a zambi, si....i-am reiterat:
"Scumpa doamna, v-am spus ca, nu sunt avocat, v-am aratat si legitimatia de serviciu, va asigur ca, este cat se poate de reala, si....tot ceea ce vreau, este sa ma ajutati, daca vreti, sa-mi cumpar un capucino, de la blestematul de tonomat, din camera avocatilor. Credeti ca, puteti a ma ajuta?".
Tipa, parca nici nu ma auzea, rostind in continuare:
"Domnule, nu intelegi ca te cunosc de undeva, hai....recunoaste ca esti avocat, ca si mine. Daca nu-mi spui cine esti, chem politia".
Bai, nene, ma uitam la ea, fiind....cam de varsta mea, insa....cred ca era dusa cu pluta, asa ca....am lasat-o balta pe nebuna, indreptandu-ma catre o alta avocata, care tocmai dadea sa intre in camera cu tonomatul de cafea.
Dupa ce am rugat-o pe a doua avocata, si....primind un raspuns afirmativ, am intrat cu ea, in camera cu pricina, fiind fericit ca....in sfarsit, am rezolvat problema. Insa.....NU ERA DELOC ASA.
Cand sa bag, bacnota de 1 leu, in tonomat si....sa apas butonul cu "capucino", aud o voce:
"Dvs., sunteti avocat?"
Initial, am crezut ca am halucinatii, insa, cand mi-am indreptat privirea catre acea voce, am zarit o doamna, la vreo 45 de ani, foarte cocheta si aranjata. I-am raspuns:
"Nu, doamna, nu sunt avocat, vreau doar sa-mi iau un amarat de capucino".
Distinsa doamna, a luat pozitie imediat:
"Pai, nu se poate sa luati cafea de la acest tonomat, pentru ca....este doar pentru avocati."
Fratilor, mi-a stat pe buze s-o intreb:
"Fai, ce-ti lipseste? Nu esti "iubita" sau....acest tonomat, imi da cafeaua, din banii matii?".....insa....evident, m-am abtinut, si....am avut puterea sa si zambesc, adaugand:
"Scumpa doamna, nu fiti asa de aspra, vreau doar sa iau un capucino, nu deranjez pe nimeni"
Eeeee, bineinteles ca.....degeaba, tipa.....continuand:
"Auzi, tinere, te rog sa nu fi obraznic cu mine. Nu ne batem pe burta".....in timp ce, au mai sarit inca doua avocate, tot de vreo 45-50 de ani, care au completat-o.
I-am replicat si eu, distinsei doamne, ca....nu sunt asa de tanar, precum crede, ca....am si eu 37 de anisori, iar....diferenta dintre noi, nu este, atat de mare, precum, are impresia, reiterand ca....vreau doar un amarat de capucino.
Bai, nene, nu-mi venea a crede, ce mi se intampla, pentru un amarat de capucino. Norocul imi fuse ca....in timp ce, distinsele doamne avocate ma mustruluiau, am reusit sa introduc in tonomat, bacnota de 1 leu si.....sa apas butonul cu "capucino".
Am iesit buimac din acea incapere, si.....m-am grabit a "suda" vreo trei tigari. Nu-mi venea a crede, in ce hal de rautate si nebunie, au ajuns, pana si niste avocate, stilate, elegante, ce pareau a fi niste doamne.
Pe zi ce trece, oamenii, sunt tot mai rai si....mai frustrati, ajungand la "granita" nebuniei. Am spus-o, de multe ori: Daca, in Romania, populatia ar fi obligata sa faca un test psihiatric, insa....pe "bune".....credeti-ma ca, 3/4 dintre romani, ar avea "dunga" rosie pe buletin. :):)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Concluzia care se trage din intamplare este dramatica avand in vedere oamenii in jurul carora traim si pe „mana” carora suntem nevoiti uneori sa ne incredintam soarta, insa recitirea postarii m-a facut sa rad din nou in hohote. Nu, nu este de la vinul pe care-l beau :) (abia am luat cateva guri), ci de la stilul tau narativ. Felicitari! Kitty
RăspundețiȘtergere