Neata scumpii mei. Hai, ca....azi, am sa va povestesc ceva amuzant.
Acum 2 zile, pe la ora 9 dimineata, m-am dus in Auchan, unde exista si o casierie Vodavone, pentru a-mi plati telefoanele.
Un singur lucru, nu am stiut, cand am ajuns la ora 9, anume faptul ca, supermarketul, era deschis, la fel ca si alte o gramada de magazine, insa....Vodafone deschidea la ora 10.
Acum, ce sa fac, mi-am spus ca, trebuie sa pierd 1 ora, zgaindu-ma prin magazine, insa....cum eu, nu prea obisnuiesc sa ma zgaiesc, fara sa cumpar, am verificat, daca....am cardurile la mine. Si....le aveam :)
Daca providenta, a dorit sa se intample asa, mi-am spus ca n-ar fi rau sa-mi cumpar, 1-2-3 perechi de pantofi, mai sport, pentru blugi, pentru ca....cu cele 3 perechi de adidasi, cumparati prin martie, dadusem la greu "chics", azi....dupa jumatate de an, aratand de parca ii port de 5 ani. Marfa de proasta calitate, chiar daca firmele sunt pompoase (Lotto, Puma, Reebok). :):)
Asa ca, am zarit un magazin si....m-am indreptat "glont", catre el. Intrat inauntru, m-a intampinat o domnisoara la vreo 20 de ani, genul fetitei de cartier, imbracata strident, cu fusta scurta, si privire...."goala", care....era, extrem de plictisita sau....somnoroasa.
Acum, vine partea interesanta. Ca orice vanzatoare, care se respecta, domnita, m-a "scanat" din cap pana in picioare. Acum, nu stiu daca, privirea-i, i-a mai ajuns pana la picioarele mele, si....o sa intelegeti imediat, de ce. :)
Dupa "scanare", figura domnisoarei, pe langa "plictiseala", mai capatase, o caracteristica.....DISPRETUL :)
Da, da....nu radeti. Va lamuresc imediat.
Cum apare pe fata unei vanzatoare, DISPRETUL ? :)
Haaaaiiii, ca....ati ghicit. Bineinteles, evaluand, hainele cu care esti imbracat. :)
Si...cum, spre ghinionul meu, nu eram imbracat in costum si cravata, cu pantofii lustruiti perfect, asa cum am mers zi de zi, timp de 18 ani, si...cum nici macar in blugi si cu un tricou "lotto", nu eram imbracat, domnisoara, deja intrase la ganduri, mai cu seama, cand...a vazut ca, incep sa-i pun intrebari si sa ma uit la pantofi. :)
Desi, n-a spus nimic, i se citeau pe fata, urmatoarele:
"Ce pana mea, mai vrea si amaratul asta, ia uite, se mai uita si la pantofi, ma mai si intreaba, ca in final sa nu cumpere nimic".
Stiu, stiu, stiu, parca nu a-ti crede, si....in plus, nu intelegeti, cum eram imbracat, in asa fel incat, domnisoara, sa gandeasca asa.
Pentru ca imi sunteti dragi, nu numai ca o sa va descriu, cum eram imbracat, insa....am sa va si arat. :)
Piesa de rezistenta, era un....TRICOU.
Acest tricou, cred ca il am de vreo 4-5 ani, trebuia sa-l scot de mult la "pensie", insa....conform directivelor primului-ministru, mi-am spus sa-i mai prelungesc activitatea in "munca", asa ca....uneori, il mai port cand dau o fuga, cum ar fi, sa-mi platesc telefonul. :)
Pe acest tricou, privirea domnisoarei, a cazut, din minut in minut. Cum o mai intrebam ceva, cum se mai uita la imprimeul aproape sters de "uzura". Cum, mai ceream, o pereche de pantofi, s-o probez, cum.....privirea-i, ii mai cadea o data pe tricoul meu, si....i se "schimonosea" :):)
Acum, tricoul era perfect asortat (ma refer la varsta de "pensionare"), cu un sort....pe care, si pe el, il am, tot asa, de vreo 4-5 ani.
Ce sa fac, daca....sunt un tip docil, si....la propunerea domnului prim-ministru, am purces cu celeritate, la....prelungirea prestatiei in "munca", a obiectelor mele vestimentare? :)
In plus, facand acest lucru (cu tricoul si sortul vechi), am intrat in conflict deschis, cu "noua generatie" de tricouri si sorturi (lotto, nike, puma), pe care le-am "angajat" acum vreo 2-3 luni, si....care, de multe ori, raman pe raftul din dulapul meu.
Dar, sa revenim, la...domnisoara vanzatoare. :)
Dupa ce mi-am ales 2 perechi de pantofi, i-am spus ca le cumpar. In acel moment, parca ii spusesem ca a castigat la loto, cand ea stia ca n-a jucat. :)
Ati ghicit, imediat, s-a mai uitat o data la TRICOUL BUCLUCAS, la imprimeul, care aproape ca nu se mai vede, si....parca, tot nu-i venea sa bata bonul pe casa, luand in consideratie, probabil, varianta ca....dupa ce bate bonul, deschid portofelul si ii spun ca n-am bani suficienti :)
Ca s-o incurajez un pic, am scos din borseta, si am asezat OSTENTATIV (!!!), un telefon Blacberry pe tejghea, si...din cardurile pe care le am, am ales sa platesc cu cel mai stralucitor, si....valoros.
Eeeeee, INSTANT....domnisoara, a inceput sa zambeasca si sa-mi spuna ca, ma mai asteapta prin magazin. :)
In acel moment, am vrut sa-i pun o singura intrebare:
"Mai, domnisoara, ce salariu ai matale, aici, ca vanzatoare?"
Nu am mai intrebat-o, pentru ca....stiam ca are undeva, intre...7-10 milioane lei vechi.
Adica, cat cheltuiesc, eu, lunar....pe tigari, sucul Timbark si napolitanele "Twix".
Sau....de 2 ori mai putin, decat cheltuiam....atunci cand mi se "punea" pata ca vreau sa ma joc la pacanele (slot machine), alergand sa prind 3 "bile", ca sa-mi dea o serie de 15 "speciale"). In fine, o sa va povestesc candva. Si....mi se punea "pata" destul de des.
Si....sunt suficienti oameni, care pot confirma ca, nu mint si nici nu bat campii, exagerand.
Nu am mai pus si...PARIURILE SPORTIVE. :):)
In final, m-am despartit de domnisoara vanzatoare, imaginea sublima a fetitei de cartier, in cea mai joviala atmosfera, surprinzand-o cum, se uita "luuuung" dupa mine, cu aceeasi privire "goala", in timp ce in capsorul ei, la fel de gol, incepeau sa apara unele intrebari :)
"Cum naiba, are in portofel, atatea carduri, si....merge cu tricoul si sortul ala pe el? Eram sigura ca este un amarat".
Dar, a fost simpatic, ca s-a intamplat asa, pentru ca, mi-am adus aminte, de o alta patanie, de acum cativa ani....cred ca prin 2007.
Cand mergeam imbracat in costum, zi de zi, imi cumparam la "greu" pantofi. Am o slabiciune pentru ei. Ii lustruiam, pana ajungeau de iti puteai face freza in ei.
Purtam camasi cu "buton" si cravate, pe care mi le aducea o tipa din Italia, iar...costumele, mi le aduce un tip din Ungaria.
Insa, IARNA, pe ciorfaiala si mizerie, cand mergeam pe strada, o faceam intr-o singura pereche de pantofi (pe care o sacrificam) si....abia cand ajungeam la munca, ma schimbam cu pantofii buni.
Iubesc prea mult pantofii, ca sa-i stric in zapada si sare. :)
Intr-o zi, in "pauza de masa", am iesit si m-am indreptat catre un magazin de pantofi. Era zapada afara, si....nu mai trebuie sa precizez cu ce eram incaltat. :)
Intru in magazin, ma intampina tot o vanzatoare tinerica, si....ma scaneaza. Normal, privirea pe "pantofi". Pantofii mei....erau cei de "sacrificiu".
Evident, urmeaza, greata din privire, schimonoseala, cand ii ceream sa probez un pantof, si....finalul: CUMPAR 3 PERECHI....vreo 8,5 milioane, in total.
Din acel moment, eram preferatul vanzatoarei, care....mi-a multumit si m-a mai poftit prin magazin.
In urmatorul an, cred ca am mai cumparat din acel magazin, pe putin, 10-15 perechi de pantofi, iar tinerica vanzatoare, se oferise sa ma sune personal, imediat cum primea, noi modele. :)
Asa ca, aveti grija cand plecati la cumparaturi. Imbracati-va la "maxim" de calitate, si...."accesorizati-va" cu obiecte ale firmelor de renume, chiar daca sunt "clone", pentru ca....domnisoarele vanzatoare, sublime exemplare ale "fetitelor de cartier", nu stiu decat sa citeasca "firma", nu sa-si dea seama si daca-i "original" sau...."clona", produsa in China :)
Acum, dupa ce, am sa mai arunc o privire peste revista de pariuri, o sa ma pregatesc sa iau masa in oras.
Daaaa, cumnatelul meu si surioara mea, au rezervat pentru ora 16, o masa la Restaurantul Potcoava, din Giulesti. Nuuuu, nu strambati din nas, cand auziti ca este in Giulesti, pentru ca....acel restaurant, numit "Potcoava", da "clasa" multor restaurante de fite din Bucuresti, atat in ceea ce priveste ambientul, caliatea mancarii, servirea si tinuta ireprosabila a ospatarilor, cat si...a preturilor :)
DAR....AM O DILEMA !!!
Cum sa ma imbrac ? :):):)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu