HOTEL PARADISO.

Buna seara, dragii mei!

Hai ca, m-am intors de la mare si....dupa o zi de acomodare cu mizeria Bucurestiului (ieri dimineata m-am trezit cu o durere de cap insuportabila), m-am hotarat sa mai scriu cate ceva pe aici. :)

Sa fiu sincer, daca dau timpul inapoi cu vreo 11 zile, si....imi aduc aminte de dimineata de 16 august (intr-o zi de luni), in care eram deloc binedispus, gandindu-ma ca.....vreau nu vreau, datorita baietelului meu, trebuie sa-mi petrec 5 zile pe litoralul romanesc.....imi vine sa rad.

De ce imi vine sa rad, o sa va spun imediat.

Dar s-o iau cu inceputul. :)

Asadar, in primele zile ale lunii august, impreuna cu sotul surorii mele, m-am urcat in masina si am plecat pe Litoral, sa cautam o statiune si un hotel in care sa facem o rezervare pentru vreo 5 zile, pe la jumatatea lunii august.

Pana am ajuns in C-ta, ne-am tot gandit ce statiune sa alegem si.....cum amandoi aveam copii si....in acelasi timp ne doream liniste si relaxare, am hotarat sa nu oprim nici in Mamaia, nici in Eforie, Neptun, Saturn sau Venus, ci.....sa ne indreptam direct spre un oras.....Mangalia.

Dupa Mangalia, nu mai era decat Vama Veche, pe care am scos-o total din discutie, datorita multor aspecte, care cel putin din punctul meu de vedere, sunt inacceptabile pentru un concediu.

Ajunsi in Mangalia, dupa o incercare esuata la Hotel Corsa (nu vi-l recomand), am incercat la Hotel Paradiso, un hotel de 3 stele.

Inca de cum am intrat in receptia hotelului, am ramas placut impresionat si...primul "click", este universal valabil :)

Ne aflam intr-o receptie imensa, foarte cocheta, cu canapele si un bar extrem de dragut....ce mai, deja in proportie de 75% eram "castigat", restul de 25% depindea de modul cum ne vom intelege cu tarifele, mai cu seama ca trebuia sa rezervam prin receptie si nu prin agentie (v-am spus ca vroiam sa vad cu ochii mei unde-l duc pe pici la mare).

M-am indreptat catre receptie, unde....o doamna cam de varsta mea, vorbea la telefon si parea destul de nervoasa.

Dupa ce finalmente a terminat convorbirea, am privit-o in ochi si zambind, i-am spus:

"Buna ziua, ma gandesc daca sa va mai enervez si eu cu o solicitare sau....sa ma intorc la Bucuresti".

Stiam clar ca, daca acele cateva cuvinte pe care i le spusesem, reuseau sa-i zmulga distinsei doamne macar un mic zambet, in proportie de 95% ma voi intelege cu ea, insa.....daca nu reuseam, totul se transforma intr-un fiasco.

Distinsa doamna, m-a privit scurt si foarte nervoasa (iar eu deja imi spuneam ca.....am "pus-o")...insa.....uluitor, dupa o secunda, a inceput sa rada, iar mie mi-a venit inima la loc.

Acela a fost momentul in care, am fost sigur ca ma voi intelege perfect cu doamna de la receptie si....nu am gresit cu nimic. :)

Intamplator, era si sefa receptiei, iar oferta pe care mi-a facut-o, a fost mai mult decat decenta fata de preturile afisate.

In 5 minute totul era rezolvat, rezervasem 2 camere (una single, pentru subsemnatul si una dubla pentru mama si bunica baietelului meu). Pretul nu mi s-a parut deloc mare (26 milioane lei vechi, pentru 5 nopti de cazare, cu mic dejun inclus si.....4,5milioane lei vechi, bonuri valorice pentru restaurantul hotelului.

A venit randul sotului surorii mele, si....deasemenea, in 5 minute s-a inteles si el cu sefa receptiei.

Am intrebat daca trebuie sa las vreun avans, insa....mi s-a spus ca nu, fiind indeajuns "cuvantul" dat. Sa fiu sincer, neuitand nicio clipa ca ma aflu in Romania, unde "cuvantul" dat, nu are absolut nicio valoare, am insistat sa las un avans (5-10 milioane), insa.....am fost refuzat.

M-am urcat in masina si m-am intors la Bucuresti, insa....recunosc sincer ca, aveam un pic inima indoita, teama fiindu-mi sa nu ma trezesc pe 16 august, ca....ajung in Mangalia cu piciul si....n-am unde sa ma cazez.

Preventiv, cu vreo 5 zile inainte sa plec, am mai dat un telefon la Hotel Paradiso, am cerut sa vorbesc cu sefa de la receptie si....am asigurat-o inca o data ca pe 16 august, voi fi in receptia hotelului. Doamna a ras la telefon si mi-a spus ca are ochiul format, stie ca sunt om serios si....sa nu-mi fac nicio problema.

Acum, am sa revin la dimineata de 16 august, inainte sa plec. Eram deloc binedispus, si....incercam sa ma autosugestionez ca, voi suporta 5 zile pe litoral, alaturi de toti mitocanii de pe plaja, de urlete si zbierete, de toate fufele cu "sanii" dezgoliti in bataia vantului, de toti retardatii cu lanturile de aur la gat, cat lesa unui catel, de tigancile cu porumb fiert, de ospatarii sictiriti si mancarea proasta, samd.

In acelasi timp ma gandeam cu jind, la taramul Deltei, la pensiunile cochete, la mancarea buna, la linistea si ciripitul pasarelelor, la ustensilele de pescuit, de care din pacate, anul acesta nu avusesem parte.

Pana la urma, m-am urcat in masina si am intrat pe Atostrada Soarelui, alegand insa.....sa nu merg pana la Cernavoda, ci.....pana la Drajna, dupa care s-o iau spre Slobozia, si....bine am facut, pentru ca, chiar daca drumul este mai lung cu vreo 60 de km, este infinit mai liber si mai deconectant de condus.

Ajuns in Mangalia, am intrat in parcarea hotelulul, care era plina "ochi" (tocmai se terminase "Miss Diaspora". Nu aveam nici macar unde sa-mi las masina 5 minute ca sa dau bagajul jos din ea. M-am uitat in jur si.....am vazut in imediata vecinatate a hotelului un loc unde sa pot trage 10 minute masina, cat imi descarc bagajele, insa.....in fata ochilor mi-a aparut un individ, frate cu Tarzan, despuiat pana la brau, care incordat pana sa plesneasca, m-a privit amenintator, spunandu-mi "Fratioare, in momentul asta, scoti masina de aici".

Degeaba am incercat eu zambind, sa-i spun ca daca ma lasa 10 minute, o sa-i dau 100 mii, sa bea si el o bere.....nu stia decat una si buna "Fratioare, acum scoti masina de aici".

Deja ma resemnasem, si....incepeam sa numar minutele scurse din cele 5 zile ce aveam sa le petrec pe litoral, insa.....habar nu aveam ce surpriza placuta urma sa ma astepte.

In prima faza, un domn care era langa un Audi cu numar de Galati, a vazut "dialogul" pe care-l purtasem cu fratele lui Tarzan si...a venit la mine, propunandu-mi sa astept 10 minute pana isi incarca bagajele in masina si.....sa parchez in locul sau.

Am asteptat, i-am multumit, dupa care am parcat in locul sau, am descarcat bagajele, am preluat camerele si.....din acel moment, surprizele placute, s-au tinut lant. :)


Ajuns in camera, am iesit pe balcon si.....deja era muuuuult mai bine :)




Apoi, dupa ceva vreme, am coborat la restaurant, unde....din nou, surpriza a fost extrem de placuta. Restaurant, nu era doar in interior, ci....si in exterior, unde exista o terasa spatioasa, de unde puteai privi marea, care se afla la 60 metri distanta. In plus, mancarea foarte buna si incredibil de ieftina pentru un restaurant de 3 stele.




Spre seara, am fost sa vad piscina hotelului, unde din nou.....surpriza a fost placuta. O piscina, fara tipete si urlete, fara mitocani si parasute semidocte cu priviri tampe, din contra....numai oameni civilizati, care savurau apusul de soare.



Dimineata, la ora 8, am coborat la micul dejun, fara prea mari asteptari (deh...era inclus in cazare, sub forma de bufet suedez). Din nou surpriza.

Oaua fierte, ochiuri si jumari, cremvusti fierti, carnati prajiti, vreo patru feluri de salam, cascaval, branza, unt, lapte batut si dulce, cafea, capucino, cereale, sucuri de vreo 3 feluri, ceai de vreo 7 feluri, miere, gemuri de vreo 3 feluri, pepene, struguri, pere, mere......puteai sa-ti alegi la discretie si sa mananci cat poti.

Dupa care am mers pe plaja, care eram la 50 metri de hotel. Destul de curata, neaglomerata, un sezlong il inchiriai cu 50.000 lei vechi, iar o umbreluta cu 30.000.
Nici urma de mitocan, nici urma de parvenit, nici urma de parasuta, nu tipete, nu urlete, nu injuraturi, ci....maxima civilizatie.

Singura problema pe care am depistat-o, vis-a-vis de plaja si mare, era faptul ca.....atunci cand intrai in apa, pe un perimetru totusi, destul de restrans, erau ceva pietre, care pe unii ii puteau deranja, insa....cel putin pentru mine, nu a fost o problema majora.




Priveam si nu-mi venea a crede, ca in Romania mai exista o astfel de oaza de liniste si civilizatie, unde mitocanii si parvenitii nu stapanesc cu autoritate.

Si uite asa, cele 5 zile au trecut pe nesimtite, si....cum, sub nicio forma n-as fi vrut sa plec, m-am dus frumusel la receptie, am cautat-o pe sefa cu care vorbisem initial si.....mi-am mai prelungit inca 4 zile. Mi-as fi prelungit mai mult, insa.....cu toata bunavointa distinsei doamne, dupa data de 25 august, hotelul urma sa se umple "ochi" pentru vreo saptamana. Si vorbim de un hotel care are 272 de camere (!!!).

Ce-as putea sa mai spun, ca am petrecut 9 zile la Mangalia, in Romania, avand convingerea clara ca nu ma aflu in Romania ?

Cu o singura exceptie (4 baieti care intr-o zi au luat masa pe terasa si....incepusera cu "bai, coaie"...."sa moara familia mea"....vorbind tare cu acceptul acele de "smecher"), in rest....in toate cele 9 zile, NU AM AUZIT NICI MACAR O INJURATURA SAU VREO EXPRIMARE DE MITOCAN.

Apropos de acei patru baieti, bine imbracati dealtfel, care au mancat in acea zi la restaurant si i-a stiut toata terasa, acelasi lucru s-a intamplat cateva ore mai tarziu si la piscina. Erau doar 4, insotiti de 2 fufe, vai de steaua lor, insa....galagia, argoul si mitocania, acoperea cu usurinta toata piscina.

Norocul a fost ca.....nu au stat decat 1 zi, intreptandu-se ulterior spre.....unde altfel, decat.....Mamaia. :):)

Stiu acest lucru, pentru ca.....mancand pe terasa langa masa mea, i-am auzit cum spuneau "Sa moara familia mea, aici este sanatoriu, ce sa mai stam aici, hai sa mergem la Mamaia".

Au luat o decizie inteleapta, spre bucuria mea si a altor sute de oameni, absolut civilizati, care isi doreau sa petreaca cateva zile de concediu, fara sa-si aduca aminte ca in Romania nu mai poti manca un biscuite de "smecheri".

Eu oricum, prefer sa nu mananc, sa nu dorm, insa....in niciun caz sa nu COMUNIC.

Daca nu pot sa comunic, sunt disperat, insa.....in cele 9 zile, am cunoscut si implicit, am purtat discutii absolut incantatoare, cu oameni de foarte buna calitate, persoane care mi-au facut serile frumoase, ca acest cuplu, pe care il prezinta fotografia de mai jos.



Pentru cei care sunt tentati sa zambeasca, fac o precizare. Nu va uitati ca sunt niste oameni in varta (in hotel erau si sute de tineri), insa acest cuplu, a fost absolu demential. Desi mult mai in varsta ca mine, m-am simtit extroardinar in companuia lor, iar pofta de viata si veselia pe care o aveau, imi erau net superioare.

Si nu au fost singurii pe care i-am cunoscut. Am purtat discutii absolut incantatoare cu oameni din Iasi, Arad, Timisoara.....discutii care mi-au mers la suflet si pe care le voi pastra in amintire cu mult drag.


In final, am deslusit si misterul pentru care Hotel Paradiso din Mangalia, este total diferit de multe dintre hotelurile de pe litoral. A FOST CONSTRUIT DE NEMTI si dat in folosinta in 1974, aproape exclusiv, pentru turistii germani.

Iar nemtii l-au construit....NEMTESTE. Spatii imense, incepand cu receptia, holurile de trecere spre restaurant, restaurantul si terasa, camerele (camera dubla era mai mare decat dormitorul meu), baile, dusul, etc, etc. :)

In plus, pe langa conditiile excelente de cazare si masa, hotelul mai pune la dispozia clientilor si pachete de tratament "balneo", la preturi mai mult decat rezonabile (6 zile, vreo 5 proceduri pe zi la 3,5 milioane lei).

Personal, nu am facut tratament, insa.....la anul, cand am sa revin si daca ma ajuta Dumnezeu sa fiu sanatos, am sa stau minim 14 zile, voi face cu siguranta.

Una peste alta, daca pe 16 august, plecam spre litoral stresat si deja numaram minutele celor 5 zile, ingrozit de ce urma sa-mi auda urechile si sa-mi vada ochii (genul celor 4 baieti care n-au rezistat decat o zi la Hotel Paradiso, indreptandu-se fuguta spre Mamaia), pe 25 august, am parasit hotelul, cu o imensa parere de rau, si.....dezgustat ca trebuie sa ma intorc in Bucurestiul plin de "smecheri" si pitipoance de "2lei".

Si....ca si in Delta (acolo unde merg eu), am convingerea ca Hotel Paradiso, o sa ramana si in anii urmatori, o oaza de civilizatie si bun gust, pentru simplul motiv ca....piztipoancele de "2 lei", nu suporta linistea, asa ca....baietasii cu bolizi si lanturi de aur cat lesa de la catel, nu vor calca in Mangalia, ci.....cu siguranta, vor alege Mamaia.

Sa dea Dumnezeu ca statiunea Mamaia sa fie si mai fitoasa in anii urmatori, mediatizarea sa fie si mai atroce, toate "bunaciunile" sa-si petreaca in continuare vacanta acolo, pentru ca.....in acest fel, am si eu certitudinea ca.....spre deosebire de anul acesta, cand eram stresat, in anii urmatori....abia voi astepta sa ma urc in masina si sa ma indrept spre Hotel Paradiso din Mangalia :)