O TANARA GENERATIE FOARTE "SENSIBILA".

Buna seara dragii mei!

Am fost uimit sa constat cat de "SENSIBILA" este noua generatie. Si vreau sa va povestesc si voua. :):)

Aseara, ca de obicei, impreuna cu doi amici ma aflam la o masa pe terasa barului pe care-l frecventez aproape zilnic. Dupa ce am terminat de mancat, timp de vreo 10 minute, nu a venit nimeni sa ridice farfuriile si sa faca curatenie pe masa. Chiar vroiam sa vad cat timp va trece pana cand pustoaica care ne servise va sesiza "aspectul".

La un moment dat (tarziu) a aparut langa masa noastra o domnisoara (alta decat cea care ne servise) si ne-a ridicat in sfarsit farfuriile goale din fata. Dar ramasesera pe masa servetele pe care mancasem (la naiba, nu stiu cum sa le numesc), cosul de paine si ceva firimituri. M-am gandit ca se va intorce sa termine treaba insa m-am inselat. Dupa ce a dus farfuriile goale si tacamurile in bucatarie, domnisoara a revenit pe terasa si, cu mainile la spate, se plimba agale printre mese.

Acela a fost momentul in care n-am mai rezistat si, abordand-o, i-am spus:

Domnisoara! strange si tu servetele pe care am mancat, cosul de paine, firimiturile si....n-ar fi rau sa ne spui "Sa va fie de bine", pentru ca asa este frumos si elegant!

Eeeee, dragii mei! acela a fost momentul in care am realizat ca "SENSIBILITATEA" accentuata a tinerei generatii de care am tot auzit vorbindu-se, nu este o "poveste" ci chiar exista! Domnisoara in cauza, dupa ce a catadicsit sa termine treaba in timp ce ne zambea "tamp" si ne arunca un "Sa va fie de bine" a plecat imbufnata la bucatarie unde....s-a plans "suratelor" ca este prima ei zi de munca si a avut ghinionul sa dea de CEL MAI PRETENTIOS CLIENT ! Apoi si-a luat lucrurile si a plecat acasa!

Bai, fratilor!!!! Si-a strans lucrurile si a plecat acasa !!!

Va dati seama cat de prost m-am simtit, cel putin din doua motive:

a) patronii barului imi sunt niste persoane foarte dragi, iar relatia cu acestia este mai mult decat apropiata;

b) mi-a parut rau fata de acea pustoaica care datorita reactiei mele a renuntat la un loc de munca unde abia venise;

Ulterior stateam si ma gandeam:

CE NAIBA I-AM SPUS IN ASA FEL INCAT SA-SI STRANGA LUCRURILE SI SA PLECE ACASA?

Nu i-am vorbit urat, nu am "bruscat-o" verbal, ci doar i-am atras atentia elegant si frumos ca ar trebui sa-si termine treaba si sa ne spuna un "Sa va fie de bine"! Fratilor, nu vad o CIRCUMSTANTA ATENUANTA faptul ca era prima ei zi de munca la acel bar, deoarece ceea ce eu i-am cerut reprezinta LUCRURI MAI MULT DECAT ELEMENTARE ! Daca mi-as fi dat jos sacoul (fara macar o ora de practica in ceea ce priveste ospataria) si as fi fost nevoit sa fac ceea ce trebuia sa faca ea, cu siguranta nu as fi gresit, doar si pentru simplul motiv ca, a lua farfuriile goale si tacamurile de pe o masa, implica AXIOMATIC si ridicarea servetelor pe care s-a mancat, a cosului de paine, si curatarea de firimituri a mesei.

GRESESC CUMVA? EU DECLAR CU SUFLETUL IMPACAT CA...NU !

Dar chiar si asa! Cum sa te superi pentru atata lucru, incat sa-ti strangi lucrurile si sa pleci acasa ??

Bai, fratilor! Si eu am fost tanar, si imi aduc perfect aminte cate ADEVARATE PERDAFURI (vorbe urate, jigniri, urlete) mi-am luat de la sefii mei ! CUM AR FI FOST SA MA SUPAR, SA-MI STRANG LUCRURILE SI SA PLEC ACASA?

Nu doresc sa generalizez si nici sa jignesc, insa consider ca in cazul noii generatii, in dese randuri se potriveste la fix zicala:

PROSTU' PANA NU-I FUDUL PARCA NU E PROST DESTUL !

Bineinteles, DOAR O PARERE!