.

.

.

.
DACA AI INTRAT PRIMA DATA PE ACEST BLOG, ITI UREZ "BUN VENIT" SI NU UITA CA:

a) parerea despre un blog, nu ti-o poti "contura" citind in fuga 3 randuri dintr-un comentariu, cum nici o carte n-o poti cataloga dupa coperti.

b) in partea dreapta vei gasi ARHIVA BLOGULUI de unde poti alege oricare din cele peste 800 de comentarii scrise de catre subsemnatul in ultimii 7 ani.

c) daca, citind, constati ca nivelul tau intelectual depaseste cu mult nivelul acest blog, poti posta orice parere, insa....in final, n-ar fi rau a te gandi sa aduci ca ultim argument irefutabil, blogul tau, aratand atat subsemnatului cat si celor care-mi citesc blogul, cum arata un blog de "calitate". Desigur, cunosti faptul ca, puterea exemplului poate fi extrem de convingatoare.

.

.

.

.

marți, 10 octombrie 2017

O INTALNIRE, TOTAL NEASTEPTATA, IN PIATA VICTORIEI.

Buna seara, dragii mei!

Mereu am achiesat zicalei care spune ca: SE INTALNESTE MUNTE CU MUNTE, DARAMITE OM CU OM. Astazi, am avut inca o dovada. Hai sa va povestesc.

Dupa pranz, am raspuns unui numar de telefon pe care nu-l cunosteam. O domnisoara cu o voce cristalina m-a anuntat ca a reusit sa vorbeasca cu un medic de la sectia de neurologie a Spitalului Medicover, care a acceptat sa ma primeasca in "urgenta", daca ajung la ora 16:40.

Pffff, va dati seama! Cand primele programari la acel medic erau abia peste 1 luna (iar, pe mine, cervicala si simtomele pe care le creaza, ma dispera), m-am invoit imediat de la serviciu si...cu viteza maxima, am ajuns la spital.

In fine...dupa ce m-a ascultat si s-a uitat pe rmn-ul pe care-l facusem acum vreo 10 zile, doctorul mi-a prescris un tratament medicamentos si mi-a dat trimitere la kinetofizioterapie. (sper ca am scris corect)

Plecand in jurul orei 17:05 de la Spitalul Medicover, ajuns pe B-dul Aviatorilor (inainte cu vreo 200 de metri de P-ta Victoriei), mi-a sunat telefonul. Cand m-am uitat, am vazut ca era numarul unuia dintre amicii mei, un tip care s-a apucat sa faca taximetrie, si care, atunci cand este nevoie, il mai duce sau il mai ia pe fiul meu de la after. Chiar ma gandeam, de ce ma suna!

Raspunzand, dupa ce m-a salutat si m-a intreabat daca sunt in drum spre after-ul fiului meu, mi-a spus:

"Mircea, daca tot te duci sa-l iei pe piciul tau de la after, ai putea, te rog, sa-mi faci si mie un serviciu, luandu-l si pe X (baietelul unui alt amic de-al meu) si sa-l repezi, acolo, in cartier, la baza sportiva Y, unde face tenis, pentru ca eu sunt prins in trafic, bara la bara, undeva prin centru, si nu am absolut nicio sansa de a ajunge la timp?"

Initial, am spus "Da, cum sa nu, cu cea mai mare placere te ajut. Spune-mi la ce ora trebuie sa fie piciul la tenis!".

Cand am auzit ca piciul trebuie sa ajunga la tenis la ora 17:55, uitandu-ma la ceasul de pe bordul masinii care arata 17:25, mi-am dat seama ca, doar daca imi iau zborul din imensa coloana "bara la bara" in care eram blocat aproape de P-ta Victoriei, as putea sa ajung la timp. Asa ca, i-am spus asa:

"Sunt blocat in trafic, inca nu am intrat in P-ta Victoriei, se circula bara la bara, nu am cum sa ajung."

Amicul meu mi-a spus, asa, in treacat, ca si el este blocat, TOT PE LA PIATA VICTORIEI. Auzind acest lucru, i-am spus ca eu mai am vreo 200 de metri pana sa intru in piata, iar el mi-a replicat ca...atat ar mai avea si el!

Pffff, mai sa fie!

M-am uitat dupa un punct de reper si am vazut un panou mare si albastru, desupra carosabilului, care indica directia spre diverse orase, si care se afla la aproximativ 70-100 metri inainte de intrarea in P-ta Victoriei (venind de pe
B-dul Aviatorilor). Apoi, i-am spus amicului meu ca, inaintez precum melcul, pe sub acel panou.

Raspunsul amicului m-a lasat fara grai: "Pai, si eu, exact acum, trec pe sub el".

Pffffff, mai sa fie! Fireste, m-am uitat repede in partea dreapta (eu aflandu-ma pe banda din mijloc) si vad in fata mea (lateral) un taximetru. Distanta intre masina mea si acel taximetru era de, maximum, 2-3 metri, dar nu eram sigur ca este el. Sincer, nici nu-mi venea sa cred intr-o asemenea coincidenta, pentru ca ne aflam in nordul capitalei si nu in Titan unde, hai sa spunem ca, puteam sa ne intersectam. :))))

Dupa ce l-am rugat sa deschida geamul, am realizat ca taximetrul care se afla in fata mea (lateral dreapta) era condus de catre amicul care ma sunase sa ma roage sa-l ajut cu piciul care trebuia luat de la after si dus la tenis. :))))

Bai, fratilor, VIATA BATE FILMUL! Daca as fi vazut aceasta faza intr-un film, evident ca...as fi spus ca asa este scenariul!

Cata coincidenta poate sa fie, ca sa te sune un amic, blocat in trafic, undeva pe la P-ta Victoriei (cand, noi, amandoi, locuim in Titan) si sa te roage sa-l iei si pe fiul altui amic de la after, atunci cand te duci sa-ti iei copilul...tu sa-i spui ca nu poti ajunge pentru ca, la randu-ti, esti blocat in trafic, tot pe la P-ta Victoriei, iar in final, sa realizam ca, masinile noastre erau deapartite de 2-3 metri??? (practic, distanta de o masina, doar ca eram pe benzi diferite).

Tare! Foarte tare! Aproape, incredibila coincidenta! :))))

VIATA BATE FILMUL!

Bineintes, DOAR O PARERE!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu